Peste 7.300 de deținuți lucrează în România
Peste 7.300 de persoane private de libertate lucrează în România
Dată actualizării: 25.11.2025, ora 16:19
Deținuții din România au început să desfășoare activități lucrative într-un număr tot mai mare, conform datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pe 24 noiembrie. În luna octombrie a anului curent, au fost înregistrate 7.311 persoane private de libertate care au muncit, fie în interiorul, fie în exteriorul penitenciarelor. Aceste activități au generat venituri totale de 110,3 milioane de lei în 2025, marcând o creștere de 30,5% comparativ cu anul anterior, când sumele înregistrate erau de 84,5 milioane de lei.
Creșterea interesului angajatorilor
Interesul angajatorilor de a colabora cu penitenciarele a crescut semnificativ. Între septembrie și noiembrie 2025, au fost organizate 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, alături de reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, prefecturilor și autorităților locale. Această tendință de angajare este sprijinită de facilități fiscale oferite angajatorilor care încheie contracte cu penitenciarele, făcând colaborările mai atrăgătoare pentru mediul privat.
Reintegrarea socială a deținuților
Autoritățile consideră că aceste parteneriate nu doar că contribuie la reintegrarea socială a deținuților, dar ajută și la acoperirea deficitului de forță de muncă existent în anumite sectoare economice. Acest lucru este esențial pentru a asigura o reintegrare eficientă a persoanelor care au fost private de libertate, care astfel pot deveni membri funcționali ai societății.
Cum pot munci deținuții
Activitatea lucrativă a deținuților este reglementată de Legea nr. 254/2013. Penitenciarele au capacitatea de a încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice, facilitând astfel utilizarea forței de muncă a deținuților. Aceasta poate fi realizată atât în interiorul penitenciarului, cât și în exterior, în regim propriu pentru activități gospodărești necesare unităților de detenție, în caz de calamități, în regim de voluntariat sau în alte situații prevăzute de lege. Totuși, nu toți deținuții au dreptul de a participa la activități lucrative. Condițiile impuse de lege stipulează că persoanele condamnate trebuie să fie clasificate în regim deschis, să nu fi fugit de la executarea pedepsei, să mențină relații cu familia și să nu fie cercetate pentru alte infracțiuni.
Distribuția veniturilor câștigate
Veniturile obținute din muncă nu ajung integral la deținuți. În mod contrar, 40% din venitul total este destinat deținutului. Din această sumă, deținutul poate folosi 90% pe durata detenției, iar 10% este consemnat la Trezoreria Statului, urmând a fi încasat la eliberare. În plus, 60% din venit revine administrației penitenciarului ca venituri proprii, iar acestea sunt contabilizate și utilizate conform legislației privind finanțele publice.
