„`html

UN AVIZ FAVORABIL ȘI UNUL NEGATIV DATE DE CSM PENTRU CELE DOUĂ PROPUNERI DE PROCURORI-ȘEFI ADJUNCȚI AI DNA

Data actualizării: 17.03.2026 16:14. În contextul evaluării propunerilor de conducere la marile parchete din România, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a finalizat audierea numelui Marius-Ionel Ștefan și Marinelei Mincă pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Din interviurile desfășurate, Marius-Ionel Ștefan a obținut un aviz favorabil, primind cinci voturi în favoarea sa, pe când Marinelei Mincă i-a fost respinsă candidatura cu cinci voturi împotrivă din totalul de șase voturi exprimate.

Pe 17 martie 2026, procesul de audiere a avut un impact semnificativ asupra deciziilor viitoare în domeniul justiției. La fel de important este faptul că, în paralel, CSM a reluat discuțiile pentru a stabili avizul privind candidatura lui Alex Florența, propus pentru o funcție de procuror-șef adjunct DIICOT, și a lui Marius Voineag pentru funcția de adjunct al procurorului general. Votul în acest caz nu a fost finalizat, urmând a fi reluat în viitoarele ședințe, având în vedere necesitatea de a ajunge la un consens.

În absența unei decizii rapide, Ministrul Justiției, Radu Marinescu, poate înainta propunerile fără avizul CSM, conform reglementărilor legale în vigoare. Până în prezent, dintre propunerile formulate, au fost acceptate cu aviz favorabil candidaturile lui Viorel Cerbu (procuror-șef DNA) și Codrin Horațiu Miron (procuror-șef DIICOT), alături de Marius-Ionel Ștefan.

Pe de altă parte, Cristina Chiriac, nominalizată pentru funcția de procuror general, și Gill-Julien Grigore-Iacobici au primit avize negative. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat mecanismul prin care funcționează numirea procurorilor, subliniind că, deși CSM oferă un aviz consultativ, decizia finală aparține președintelui României.

„Nu este o propunere personală, ci un proces care se desfășoară în conformitate cu legea”, a declarat Radu Marinescu. El a adăugat că a existat o practică anterioară în care miniștrii justiției au votat în situații similare, subliniind legalitatea acestor acțiuni.

„`