CCR dezbate sesizarea lui Ilie Bolojan privind conflictul de natură constituţională cu Înalta Curte de Casație și Justiție

Curtea Constituțională a României a început joi, 16 iulie 2026, procesul de deliberare asupra sesizării inițiate de premierul interimar Ilie Bolojan. Această sesizare vizează soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), referitor la plata restanțelor salariale ale magistraților, o problemă care a generat tensiuni considerabile în sistemul judiciar.

Solicitarea lui Bolojan a venit ca urmare a unei decizii a instanței supreme, care a decis în favoarea magistraților, obligând Guvernul să plătească restanțele salariale acumulate. Aceste restanțe au fost create în urma unor majorări decise retroactiv prin hotărâri judecătorești, iar ICCJ a dat în judecată Guvernul pe baza acestor neplăți, câștigând în primă instanță.

Într-o declarație recentă, Ilie Bolojan a argumentat că intervenția instanței se situează peste competențele sale legale, considerând că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în gestionarea bugetului de stat. Potrivit premierului, autoritățile judecătorești nu au capacitatea de a decide modul de alocare a fondurilor publice din bugetul național, o atribuție specifică exclusiv Guvernului și Parlamentului, conform Legii 500/2002 și Codului administrativ.

De asemenea, premierul a subliniat că ordonarea plății restanțelor salariale de către instanță deranjează echilibrul bugetar național și constituie o ingerință directă în activitatea executivă. În luna martie, ICCJ a solicitat, printr-o acțiune la Curtea de Apel București, obligarea Guvernului la plata unor sume totale de aproximativ 4,8 miliarde lei, incluzând penalități pentru întârzierea plăților.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea magistraților, hotărând că Guvernul și Ministerul de Finanțe se văd obligați, inclusiv prin rectificări bugetare, să achite drepturile salariale restante ale judecătorilor, într-un termen limitat de 10 zile de la rămânerea definitive a hotărârii. În plus, instanța a stabilit aplicarea unei penalități de 1% pe zi pentru orice întârziere în executarea deciziei.

Actul de sesizare a fost semnat de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar procesul a fost soluționat cu celeritate, evidențiind rapiditatea cu care au fost abordate problemele legate de drepturile salariale ale magistraților. Această situație continuă să fie un subiect tensionat în relația dintre puterile statului, iar decizia curentă ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice în contextul justiției.