CCR dezbate sesizarea premierului interimar privind conflictul dintre ÎCCJ și Guvern pe tema restanțelor salariale din justiție

Curtea Constituțională a României discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan referitoare la un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.

Potrivit declarațiilor făcute de Bolojan în ședința de Guvern din 2 iulie, executivul a decis sesizarea CCR pentru a soluționa acest conflict. Premierul a argumentat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.

„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a afirmat Bolojan. El a invocat Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative.

Premierul a susținut că puterea judecătorească nu are competență tehnică și nici legitimitatea de a stabili modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. În opinia sa, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.

Bolojan a explicat că, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o, termenul stabilit fiind 9 iulie.

Potrivit premierului, prima instanță a stabilit, în afara sumei menționate, penalități de 1% pe zi, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, aproximativ 9 milioane de euro, la care se adaugă amenzi și alte aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Bolojan a precizat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, deoarece, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, există și sume în zona de Parchet, de aproximativ 3 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului.