CCR amână pentru 30 septembrie sesizarea privind conflictul dintre Guvern și ÎCCJ pe tema restanțelor salariale din justiție

Curtea Constituțională a amânat miercuri, pentru data de 30 septembrie, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.

Sesizarea a fost înaintată după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, în ceea ce privește neplata acestor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Premierul interimar declara, pe 2 iulie, că în ședința de Guvern s-a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. El a explicat că această decizie a fost necesară pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.

Bolojan a subliniat că sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional. Potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative, a argumentat acesta.

Premierul a afirmat că, în acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, referindu-se la plata restanțelor salariale din zona de Justiție.

El a susținut că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului. Potrivit explicațiilor sale, în luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar termenul stabilit de Înalta Curte a fost de 9 iulie.

Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Premierul a precizat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de sumele solicitate de Înalta Curte, mai există și sume în zona de Parchet, de aproximativ 3 miliarde de lei.

Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului.