CCR a respins sesizarea privind presupusul conflict între Guvern și ICCJ în dosarul restanțelor salariale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește plata restanțelor salariale ale magistraților.

Prin această decizie, judecătorii constituționali au respins sesizarea formulată de Ilie Bolojan, care susținea că instanțele de judecată au intervenit în atribuțiile puterii executive și legislative prin obligarea Guvernului să aloce fonduri pentru plata drepturilor restante din sistemul judiciar.

Argumentele sesizării formulate în luna iulie

În luna iulie, Bolojan își motivase demersul la CCR arătând că instanța de judecată s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice.

El susținea că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, respectiv pentru zona de Justiție.

În opinia sa, o astfel de decizie perturbă direct echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.

Contextul deciziei Curții de Apel București

Sesizarea la CCR a fost formulată după ce Instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor și a obținut, în primă instanță, o hotărâre favorabilă privind plata drepturilor restante.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

Premierul interimar vorbea despre o sumă de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță.

Curtea de Apel a stabilit de asemenea că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, respectiv 48 de milioane de lei, precum și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.