CCR amână din nou dezbaterea sesizării privind ordonanța SAFE
Curtea Constituțională a României a amânat pentru a doua oară pronunțarea asupra sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Noul termen stabilit de judecători este 21 octombrie.
Sesizarea are legătură cu adoptarea ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu susține că Executivul condus de Ilie Bolojan a generat un conflict constituțional prin emiterea ordonanței de urgență în aceeași zi în care Parlamentul a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.
Președintele Camerei Deputaților a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.
În sesizare se arată că ar exista două conduite neconstituționale distincte ale Guvernului, dar convergente prin efectele lor: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026, și publicarea acesteia în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026.
Potrivit documentului, la acel moment Guvernul nu mai era abilitat, conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție, să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.
Sesizarea mai vizează și faptul că prin ordonanța de urgență au fost reglementate soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor de plen la Camera Deputaților și la Senat.
În acest context, președintele Camerei Deputaților apreciază că Guvernul s-a transformat dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.
Conform sesizării, din analiza cronologiei procedurale și a conținutului actelor normative implicate reiese că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
Documentul citează expunerea de motive a legii de aprobare, care recunoaște explicit că completările aduse în ședința de Guvern au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.
Sorin Grindeanu concluzionează că, prin această conduită, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului.
