Magistrații au explicat de ce l-au plasat pe Călin Georgescu în arest la domiciliu

Judecătorul de la Tribunalul București care a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Călin Georgescu a motivat că starea de pericol pentru ordinea publică s-a diminuat, dar a subliniat că o măsură mai blândă, precum controlul judiciar, nu ar fi suficientă. Magistratul nu a pus în discuție existența „suspiciunii rezonabile” că Georgescu a săvârșit infracțiunile de care este acuzat în dosarul DIICOT, potrivit motivării deciziei de luni.

Potrivit judecătorului, „în prezent starea de pericol pentru ordinea publică generată de conduita inculpatului a suferit o diminuare care nu mai poate justifica în continuare cercetarea sa sub imperiul celei mai severe dintre măsurile preventive”. Un argument invocat în acest sens este timpul scurs de la data comiterii faptelor și de la sesizarea organelor judiciare. Magistratul a observat că inculpații s-au aflat în stare de libertate pe o perioadă de peste 4 ani de la prima sesizare privind infracțiunea de înșelăciune.

Judecătorul a menționat și circumstanțele personale ale lui Călin Georgescu, descriindu-l ca o persoană matură, fără antecedente penale, dar cercetată în mai multe dosare, cu aparența unei bune integrări sociale și cunoscută public pentru activitatea din domeniul politic. Magistratul a apreciat că nu poate identifica argumente potrivit cărora inculpatul ar prezenta un risc ridicat de a comite noi infracțiuni sau că nu s-ar supune rigorilor unei măsuri preventive mai ușoare. De asemenea, mediatizarea situației sale juridice și măsurile ferme adoptate de organele judiciare au fost considerate suficiente pentru a atrage atenția opiniei publice asupra potențialului infracțional.

De ce nu a fost considerat suficient controlul judiciar

În motivare se arată că nu există indicii că inculpatul ar fi încercat să afecteze buna desfășurare a procesului penal. Judecătorul a notat că, deși Georgescu își face cunoscută intenția de a părăsi teritoriul României pentru a locui în Italia, acesta afirmă în mod repetat că nu va realiza acest lucru decât după ce va avea legal această posibilitate, după ridicarea controlului judiciar, fără a-și exprima intenția de a fugi sau de a încălca obligațiile impuse.

Magistratul a considerat că cele 42 de zile de arest preventiv au fost suficiente pentru a-l face pe inculpat conștient de situația sa juridică și de riscurile la care se supune în caz de comitere a unor noi infracțiuni. Totodată, plasarea în arest la domiciliu a fost apreciată ca proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară pentru continuarea cercetărilor.

În schimb, judecătorul a subliniat că o măsură preventivă mai puțin restrictivă, respectiv controlul judiciar, nu ar fi aptă să asigure la fel de eficient atingerea scopurilor prevăzute. Printre argumente se numără gravitatea acuzației, în special prin prisma prejudiciului produs și nerecuperat integral, faptul că inculpatul este cercetat în prezent în mai multe dosare penale, ceea ce reflectă o posibilă perseverență infracțională, dar și intenția acestuia de a părăsi teritoriul României.

Decizia Tribunalului București este supusă atacului, iar o decizie definitivă urmează să fie luată de Curtea de Apel București. Până în prezent, deciziile Tribunalului București au fost întoarse de Curtea de Apel.