Acuzații grave împotriva lui Alexandru Bălan

Alexandru Bălan, fostul număr doi din Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, este implicat într-un scandal de amploare, fiind acuzat de tentativă de trădare și divulgarea de informații clasificate. Conform unor surse recente, Bălan ar fi avut colaborări cu ofițeri KGB din Belarus, având planuri de a compromite imaginea președintei Maia Sandu și de a provoca tensiuni între România și Republica Moldova.

Decizii judiciare și detalii ale anchetei

Pe 19 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să schimbe măsura de arest a lui Bălan, plasându-l sub arest la domiciliu, obligându-l să poarte brățară de monitorizare. Aceste măsuri vin în contextul în care au fost descoperite documente sensibile în posesia lui, documente care datează din perioada când Bălan activa în cadrul SIS, între 2013 și 2015.

Informații sensibile în mâinile greșite

Potrivit detaliilor obținute, procurorii au găsit la Bălan diverse documente clasificate, inclusiv note de informare destinate serviciilor românești și imagini cu ofițeri activi din aceste servicii. Aceste acte sunt considerate extrem de sensibile, având un grad ridicat de secretizare, iar deținerea lor de către un fost ofițer de informații ridică semne de întrebare serioase în ceea ce privește securitatea națională a României.

Metoda de comunicare cu agenții KGB

Bălan nu s-a limitat la a deține informații; el a avut și o metodă inedită de comunicare cu spionii din Belarus. Folosind un cont de email comun, aceștia redactau mesaje în folderul „Drafts” fără a le trimite, asigurând astfel că mesajele nu pot fi interceptate. Aceste mesaje conțineau informații despre cooperarea dintre oficialii politici ai României și celor din Moldova.

Obiectivele sale și impactul asupra relațiilor diplomatice

Conform surselor, planurile lui Bălan includeau publicarea unui articol destinat să atace președintele Maia Sandu, cu scopul de a deteriora relațiile diplomatice dintre România și Republica Moldova. Aceasta ar fi fost o acțiune strategică menită să influențeze percepția publicului cu doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare din 2025.