Sesizare privind efectul retroactiv al Legii nr. 180/2026

Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, a transmis o interpelare oficială către Comisia de la Veneția, solicitând un aviz privind compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 cu standardele europene și internaționale aplicabile. Sesizarea a fost făcută la cererea a doi membri ai Parlamentului României.

În document, Helgesen arată că prevederile tranzitorii semnalate pun capăt, ex lege, mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, automat și fără nicio evaluare individualizată. Mandatele urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026.

Solicitarea vizează în mod expres compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene și internaționale aplicabile. Helgesen notează că problema este deosebit de urgentă, întrucât aplicarea acestor dispoziții poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și poate afecta continuitatea reprezentării democratice locale și stabilitatea autonomiei locale.

Recomandările Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii

Conform reglementărilor sale interne, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept emite avize atât din proprie inițiativă, cât și, cel mai des, la solicitarea instituțiilor autorizate ale statului. Recomandările pot fi emise sub formă de studii, rapoarte amicus curiae, rapoarte și îndrumări practice pentru avizele anterioare.

Aceste recomandări au caracter de „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu, deși în dreptul internațional contemporan se atestă o tendință de a completa sau de a înlocui legislația tradițională obligatorie cu norme de soft law.

Comisia Europeană, sesizată anterior

Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de a șasea și ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, precizează Comisia Europeană, menționând că serviciile sale sunt angajate în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.

Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, îi atrag atenția într-o scrisoare șefei executivului UE asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și a riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești, solicitând atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.

Poziția Curții Constituționale

Curtea Constituțională menționează că legea criticată nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o singură formă de răspundere cu sancțiuni bine definite juridic, menite să protejeze integritatea funcției, fără a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea reține că, după intrarea în vigoare a Constituției din 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituțional, iar legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.

„Chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional”, se arată în motivarea deciziei.

Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. CCR notează că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.

Reacția PSD

Reprezentanții social-democraților au transmis că încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională. PSD susține că USR solicită oficialilor europeni să pedepsească România în favoarea președintelui lor de partid, omițând să precizeze că acesta este un condamnat definitiv pentru conflict de interese.

Social-democrații afirmă că este o campanie antinațională și antieuropeană, pentru că acționează în contradicție cu standardele de integritate recomandate României de Comisia Europeană. PSD menționează că în Raportul anticorupție al UE privind România din 2014, Comisia Europeană sublinia că „odată definitive, deciziile de conflict de interese trebuie să ducă la încetarea mandatului funcționarului ales”, iar în Raportul MCV din 2015 recomanda României „să adopte legi stricte în materie de integritate” în cazul aleșilor locali.