Cum vor evita senatorii scheme similare Nordis.
O seninătate ipocrită sau un pas spre justiție? Proiectul anti-scheme „Nordis” în dezbatere
Într-un climat dominat de promisiuni politice răsuflate, proiectul de lege menit să protejeze clienții imobiliari de escrocherii de tip „Nordis” pare să fie minunea legislativă a acestui an. Dar cât de serioasă este această inițiativă, venită pe fondul unui scandal monstru, în care sute de oameni au fost înșelați să plătească pentru apartamente-fantomă?
Promisiuni de vânzare-cumpărare oficializate – un basm sau realitate?
Noua propunere legislativă plasează obligații clare asupra dezvoltatorilor imobiliari: promisiunile de vânzare ar trebui oficializate numai după ce autorizațiile de construire sunt înregistrate în cartea funciară. Până acum, aceste formalități nu existau, lăsând loc abuzurilor și uneori unor fraude „crețe” descrise de DIICOT drept „mecanisme complexe”.
Mai mult, parlamentarii cer ca orice promisiune să fie încheiată în formă autentică, adică într-un spațiu controlat legal. Sună grozav, dar rămâne întrebarea: de ce a fost nevoie de o asemenea experiență catastrofală ca „Nordis” pentru ca acest lucru să devină o prioritate?
Avansuri plafonate: protecția clienților sau tentativa minimală de a spăla păcate?
Poate cea mai notabilă propunere este limitarea avansului către dezvoltator la maxim 25%. Îndrăzneala legiuitorilor atinge cote exotice, stabilind și avansuri intermediare precum 15% la semnarea promisiunilor sau 25% la finalizarea structurilor de rezistență ori a instalațiilor. În teorie, o metodă elegantă de a preveni fraude, dar câți bani vor rămâne real protejați?
Într-un gest revoluționar, legea interzice folosirea banilor din avansuri în alte scopuri decât proiectele imobiliare anunțate. Încălcarea acestei reglementări va fi sancționată cu amenzi ridicole comparativ cu mizele financiare ale marilor jucători imobiliari.
Schimbările de design imobiliar, „liber la dictatură” pentru dezvoltatori
O altă măsură controversată din proiect permite dezvoltatorilor să decidă modificări ale clădirilor viitoare fără a solicita acordul cumpărătorilor, cu excepția celor care afectează direct apartamentele promise. Ce poate merge prost aici? Practic, li se oferă dezvoltatatorilor un cec în alb pentru inițiative care pot schimba semnificativ aspectul sau valoarea complexelor.
Cumpărătorii – în final „creditori privilegiați”?
În cazul insolvenței dezvoltatorului, proiectul prevede plasarea clienților în poziția de creditori privilegiați. Pe scurt, acești indivizi de bună credință, pierduți întotdeauna în haosul falimentelor, primesc acum o vagă garanție că își vor recupera investițiile. Însă câtă putere are această prevedere în fața hățișului legislativ și al presiunilor financiare? Rămâne de văzut.
Șase luni de incertitudine
Dacă acest proiect va trece de toate obstacolele parlamentare și va fi promulgat de Președinte, prevederile vor intra în vigoare abia la șase luni după publicarea în Monitorul Oficial. Șase luni, timp în care noi scheme frauduloase pot fi sofisticate și aplicate nestingherit.
O încercare reală de a proteja consumatorii sau doar o campanie de PR legislativ? Urmează să asistăm la un nou episod din haosul binecuvântat al politicii românești.
