„`html

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reacționat la sesizarea Guvernului

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis un comunicat prin care își exprimă ferm opoziția față de acțiunile Guvernului, acuzându-l de „presiuni asupra justiţiei”. Aceasta răspunde astfel anunțului premierului interimar Ilie Bolojan, care a decis să sesizeze Curtea Constituțională (CCR) pentru a soluționa un conflict juridic de natură constituțională legat de plata restanțelor salariale ale magistraților. ICCJ consideră aceste acțiuni ca fiind fără precedent și subliniază că nu se va angaja într-o polemică publică pe marginea unor chestiuni legale aflate în desfășurare.

Acuzațiile Guvernului vizavi de activitatea instanțelor

Comunicatul ICCJ menționează că este inacceptabil ca, înainte de a se ajunge la o soluție finală într-un litigiu, să existe declarații publice în care una dintre părți, respectiv Guvernul demis, să acuze instanța de neconstituționalitate și să conteste competențele acesteia. În acest context, se reiterează că astfel de afirmații pot afecta independența justiției și încrederea publicului în sistemul judiciar. ICCJ a subliniat că dezbaterile juridice trebuie să se desfășoare exclusiv în fața instanței și nu în spațiul public prin declarații anticipative.

Contextul conflictului dintre Guvern și ICCJ

Decizia Guvernului de a se adresa CCR a venit în urma unei acțiuni a ICCJ, care a intentat un proces împotriva Executivului după ce acesta nu a alocat fondurile necesare pentru a acoperi salariile restante ale magistraților. La stabilirea bugetului pentru anul 2026, Bolojan a decis să redirecționeze sumele destinate judecătorilor către alte priorități, cum ar fi ajutoarele pentru pensionari, în ciuda solicitărilor anterioare de finanțare. Ministerul Finanțelor a estimat impactul bugetar al acestor măsuri la aproximativ 4,8 miliarde de lei și a avertizat că nerespectarea termenelor stabilite de instanță ar putea genera penalități semnificative.

Consecințele posibile ale acestui conflict

Această situație tensionată între Guvern și sistemul judiciar ridică semne de întrebare privind respectul față de separarea puterilor în stat și integritatea funcționării sistemului de justiție. ICCJ a exprimat îngrijorări că presiunile politice pot periclita nu doar actul de justiție, ci și percepția publicului asupra eficienței procedurilor legale. O astfel de stare de fapt ar putea avea un impact pe termen lung asupra încrederii cetățenilor în justiție și pe stabilitatea instituțiilor democratice din România.

„`