Instanţa supremă ar urma să decidă azi, după patru amânări, în cazul recursului în casaţie înaintat de fosta ministră Sorina Pintea
Pe data de 21 ianuarie 2026, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt așteptați să pronunțe o hotărâre în cazul recursului în casație formulat de Sorina Pintea, fosta ministră a Sănătății, care a fost condamnată la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru fapta de luare de mită. Acest verdict vine după patru amânări anterioare, ceea ce subliniază complexitatea și gravitatea procesului.
Condiții și acuzații în cazul Sorina Pintea
Sorina Pintea a primit condamnarea pe 6 iunie 2025, hotărârea având la bază acuzația că a pretins și primit sume considerabile de bani, în calitate de manager al Spitalului Județean de Urgență Baia Mare. Potrivit procurorilor DNA, aceasta ar fi solicitat un comision de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică, suma totală implicată fiind de 10.000 de euro și 120.000 de lei.
Cronologia dublă a cazului
O primă instanță a condamnat-o în luna aprilie 2024, verdictul fiind confirmat de Curtea de Apel Cluj, care a respins apelul său ca fiind nefondat. De asemenea, magistrații au stabilit ca Pintea să nu mai ocupe funcții publice sau să fie aleasă timp de trei ani, incluzând interdicția de a fi manager al unui spital public. În plus, a fost dispusă confiscarea mitei primite.
Detalii suplimentare și contexte medicale
În paralel cu procesul penal, Pintea a fost diagnosticată la începutul anului 2020 cu dermatomiozită, o boală rară și autoimună care afectează mușchii și pielea. Această condiție necesită un tratament complex și a ridicat întrebări în ceea ce privește impactul ei asupra capacității de a face față procesului juridic.
Perspectiva acestui proces și a deciziilor instanței
Așteptările privind decizia Înaltei Curți sunt mari, având în vedere implicațiile legale, sociale și politice ale acestui caz, care a atras atenția publicului larg și a mass-mediei. Votul judecătorilor ar putea avea un impact semnificativ asupra încrederii în sistemul judiciar românesc, mai ales în contextul luptei împotriva corupției în instituțiile publice.
