Interviul pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție

Pe 24 februarie 2026, Vlad Grigorescu, procuror în cadrul DIICOT, a susținut interviul pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Grigorescu a subliniat importanța acțiunii rapide și bine fundamentate, menționând că DNA trebuie să se orienteze către cazuri de complexitate mai redusă, în cadrul unui sistem în continuă schimbare.

“Momentul actual impune intervenții clare, bazate pe date concrete, orientate spre cauzele reale ale problemelor cu care se confruntă instituția,” a declarat acesta, evidențiind că este esențial ca activitățile DNA să se alinieze cerințelor din ce în ce mai mari pe care le presupune cadrul juridic actual. Grigorescu a menționat provocările pe care le întâmpină procurorii din cadrul DNA, incluzând volumul crescut de date și o presiune constantă asupra acestora.

Măsuri inițiale propuse

Dacă va fi numit în funcție, Grigorescu intenționează să convoace procurorii pentru a discuta dificultățile de zi cu zi cu care se confruntă în activitatea lor, urmând ca, în termen de 20 de zile, să implementeze soluții fezabile. De asemenea, va reglementa prin ordin procedurile de mutare a procurorilor, asigurând transparență și evitând percepția de sancționare. Măsura de mutare ar trebui, conform lui, să fie excepțională și să se facă doar cu acordul procurorului vizat.

Un alt punct important în viziunea lui Grigorescu este digitalizarea activităților din cadrul DNA. Acesta plănuiește crearea unei comisii dedicate digitalizării care să implementeze soluții bazate pe inteligența artificială pentru analizarea datelor, în scopul eficientizării muncii procurorilor.

Criterii obiective de prioritizare

Grigorescu are un plan clar pentru alocarea resurselor instituției prin introducerea unor criterii obiective pentru prioritizarea cazurilor. Acestea vor include factori precum nivelul funcției persoanelor implicate, cuantumul prejudiciului provocat, domeniul în care s-a desfășurat infracțiunea, urgența procesuală și vechimea cazului. “Este esențial ca activitatea de urmărire penală să se desfășoare cu maximă celeritate,” a subliniat procurorul.

Acesta a mai adăugat că șefii structurilor din DNA vor trebui să țină o evidență periodică a cauzelor, asigurându-se că repartizarea cazurilor se face echitabil între procurori. Această abordare vizează eliminarea inegalităților în gestionarea cazurilor prioritare.

Orientarea DNA și instrumentele de recunoaștere a vinovăției

Vlad Grigorescu a făcut referire și la practica acordurilor de recunoaștere a vinovăției, evidențiind o tendință în actualul mod de funcționare a DNA de a se concentra pe cauze mai puțin complexe. “Daca numărul acestora depășește numărul rechizitoriilor, este un semn că instituția se orientează în mod strategic către cazuri ce nu necesită o complexitate ridicată,” a conchis el.