Numirea lui Codrin Horațiu Miron la șefia DIICOT
Pe data de 10 martie 2026, Codrin Horațiu Miron a primit aviz pozitiv din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acest aviz a fost emis în urma interviurilor programate cu procurorii propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Detalii despre procesul de selecție
Interviul lui Miron a avut loc marți, la ora 13:00, și a fost primul dintr-o serie care va continua în următoarele zile. De exemplu, pe 11 martie vor fi intervievați Alex Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al DIICOT, iar pe 12 martie vor fi audiați Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, și Marius Voineag, care candidează pentru adjunctul procurorului general.
Cronologia selecției
În perioada 8 ianuarie – 2 martie 2026, un număr de 19 candidați au participat la selecția organizată de Ministerul Justiției pentru a ocupa funcțiile cheie din Parchetul General, DIICOT și DNA. Este de notat că funcția de procuror general și cea de procuror-șef al DNA sunt vacante din 31 martie, iar funcția de procuror-șef al DIICOT va rămâne liberă de la 14 aprilie.
Implicațiile avizului CSM
Conform Legii 303/2022, propunerile Ministerului Justiției, după avizul CSM, ajung la președintele României, Nicușor Dan, care poate refuza numirea acesteia, oferind motivele acceptabile publicului. De asemenea, în cazul emiterii unui aviz negativ de către CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu cu candidatul respectiv și poate decide ulterior dacă să retragă propunerea sau să continue cu procedura de numire.
Contextul și reacțiile publice
Propunerile ministrului Justiției au stârnit reacții variate în rândul opiniei publice, inclusiv participarea la un protest organizat de organizații civice lângă Palatul Cotroceni, unde Nicușor Dan a avut un dialog cu protestatarii. El a subliniat că își asumă responsabilitatea pentru numirile pe care le va semna și a menționat că deține mai multe informații despre sistemul de justiție din România decât cetățenii care îi contestă deciziile.
