Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat decizia din dosarul de lovitură de stat în care sunt vizați Georgescu și Potra

În data de 14 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a avut prima audiere a contestațiilor în dosarul care îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți colaboratori ai acestora. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru tentative de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Decizia provine după ce Curtea de Apel București a validat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății.

ÎCCJ a stabilit un nou termen de judecată pentru contestații pe 28 aprilie 2026, urmând să analizeze argumentele aduse de apărători în această speță. Procesul a debutat la ora 9:00, iar Georgescu a fost întâmpinat de numeroși susținători în fața tribunalului, evidențiind astfel atenția publicului asupra acestui caz controversat.

În această procedură judiciară, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentative de acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și de comunicarea de informații false. De cealaltă parte, Horațiu Potra se confruntă cu acuzații de infracțiuni legate de regimul armelor și munițiilor, precum și nerespectarea normelor privind materiile explozive.

Acuzațiile provin dintr-un dosar deschis de procurorii Parchetului General, pornind de la un incident în care Potra și mercenarii săi au fost opriți în trafic în decembrie 2024, în drum spre București. Detalii ale anchetei dezvăluie un plan de deturnare a unui protest organizat pentru susținerea fostului candidat la prezidențiale, eveniment ce ar fi fost coordonat de Georgescu și Potra. Aceștia au convenit asupra detalii în cadrul unei întâlniri din 7 decembrie 2024, desfășurată în Ilfov.

Procurorii subliniază că această întâlnire a fost gândită ca o pregătire pentru acțiuni ce urmau să genereze instabilitate și confuzie în rândul populației. Georgescu, în urma întâlnirii, ar fi contactat un lider al unei organizații de extremă dreaptă, pregătind astfel o incitare ce se dorea a avea un impact semnificativ asupra societății.

În acest context, protestul planificat pentru 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului, era menit să fie folosit ca o masă de manevră pentru acțiuni violente, iar Potra se ocupa de mobilizarea participanților, inclusiv a mercenarilor echipați cu armament letal. Procurorii au afirmat că această operațiune constituia „o destabilizare națională”, cu scopul de a crea panică și haos în rândul manifestanților.

Echipa de mercenari mobilizată de Potra era prevăzută cu materiale pirotehnice și alte obiecte periculoase, având rolul de a generă un climat de teroare pe parcursul protestului. Procurorii au insistat asupra faptului că obiectivele acțiunilor coordonate de Georgescu și Potra aveau potențialul de a transforma protestul într-o situație catastrofală.

Contextul juridic și politic

Acest caz a atras atenția mediei, iar detaliile scandalului sunt încontinuă dezvoltare, iar reacțiile opiniei publice variază între susținerea celor acuzați și cererile de pedepsire a oricăror tentative de subminare a ordinii constituționale. Este important de menționat că discuțiile pe marginea situației lui Georgescu și Potra sunt influențate de contextul politic actual, care adesea generează opinii polarizate.

Reevaluarea dosarului continuă, iar următoarele audieri vor fi cruciale pentru a determina viitorul celor implicați. Cu toții așteaptă decizia ÎCCJ care va putea influența nu doar soarta acuzaților, ci și ecoul acestor evenimente în societatea românească.