Șase decizii, un singur punct comun în dosarul Georgescu

În dosarul în care DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro, judecătorii au luat șase decizii care, la prima vedere, par contradictorii: trei au respins arestul preventiv, iar alte trei au decis contrariul. Toate cele șase hotărâri au avut însă un element comun: niciuna nu a contestat că probele administrate susțin „suspiciunea rezonabilă” că fostul candidat la prezidențiale a săvârșit faptele de care este acuzat.

Cronologia deciziilor

Pe 22 septembrie, Tribunalul București a dispus plasarea lui Călin Georgescu sub control judiciar, după ce fusese reținut cu o zi înainte. Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a decis definitiv arestarea preventivă. Pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, decizie desființată pe 23 octombrie de Curtea de Apel, care a menținut arestul preventiv. Pe 26 octombrie, când cele 30 de zile urmau să expire, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire și a dispus controlul judiciar, iar pe 28 octombrie Curtea de Apel a desființat din nou decizia și a decis menținerea în arest pentru încă 30 de zile.

Condițiile legale ale arestului preventiv

Potrivit articolului 223 din Codul de procedură penală, arestul preventiv poate fi dispus numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există cel puțin una dintre situațiile prevăzute de lege: riscul de sustragere de la urmărirea penală, influențarea altor inculpați, martori sau experți, distrugerea sau ascunderea de mijloace de probă, săvârșirea unei noi infracțiuni, presiuni asupra persoanei vătămate ori existența unei stări de pericol pentru ordinea publică. Măsura trebuie să fie și proporțională cu gravitatea acuzației.

Unde au apărut diferențele între judecători

Prima condiție — suspiciunea rezonabilă — a fost considerată îndeplinită în toate deciziile. Motivarea Tribunalului București care a respins prelungirea arestului arăta că probele nu trebuie să aibă forța celor care stau la baza unei condamnări, ci să furnizeze date verosimile și credibile care să susțină presupunerea rezonabilă. Instanța reținea că rezultă o suspiciune rezonabilă că Georgescu și Rusen ar fi acționat împreună cu Arena Massimiliano pentru a-l induce în eroare pe omul de afaceri Leu Răzvan, obținând sume plătite ca garanție pentru linii de credit care nu s-au concretizat, banii ajungând într-un cont deschis la altă bancă decât cea menționată victimei.

Divergențele au apărut la celelalte condiții. Judecătorul de la Tribunalul București a apreciat că, având în vedere vechimea faptelor — situația cu Leu a început în 2021 și s-a consumat în 2022 — nu mai exista în 2026 o urgență a măsurii preventive, urmărirea penală s-a desfășurat în condiții bune cu Georgescu în libertate, iar pericolul social s-a diminuat. Curtea de Apel a considerat, dimpotrivă, că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, că controlul judiciar este insuficient și că probele privind intenția de a fugi în Italia arată caracterul actual al intenției de sustragere. Decizia a fost luată în complet de divergență, cu intervenția unui al treilea judecător.

Prelungirea arestului și noile acuzații

La cererea de prelungire, DIICOT a adus noi acuzații, susținând că s-ar fi încercat distrugerea mijloacelor de supraveghere tehnică amplasate în locuința lui Călin Georgescu. Tribunalul București a subliniat că nu există minime elemente de fapt care să susțină aceste acuzații și că privarea în continuare de libertate ar fi disproporționată, scopul putând fi atins prin control judiciar. Decizia a fost întoarsă miercuri seară de Curtea de Apel, care a dispus prelungirea arestului preventiv pentru încă 30 de zile, de această dată fără a fi necesar un al treilea judecător. Motivarea acestei din urmă decizii nu era disponibilă la momentul publicării.