ICCJ a sesizat CCR pe modificările legislației penale care reglementează procedura de cameră preliminară

Pe data de 22 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificarile recente aduse Codului de procedură penală, legi adoptate de Parlament. Aceste noi reglementări introduc o procedură accelerată în etapa de cameră preliminară a proceselor penale, ceea ce a stârnit controverse privind constituționalitatea lor.

Decizia ICCJ și argumentele pentru sesizare

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite ale ICCJ, prezidate de președinta instanței, Lia Savonea, cu participarea a 96 de judecători. În comunicatul oficial al ICCJ, se menționează că legislația contestată include drepturi suplimentare pentru victimele agresiunilor, însă contestarea se concentrează în principal pe modificările referitoare la procedura de cameră preliminară. Aceste noi reglementări stipulează că etapa procesuală respectivă ar trebui să se finalizeze în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului, cu judecătorii impuși să fixeze termene consecutive, unde părțile nu vor mai fi citate după primul termen, fiind obligate să urmărească parcursul procesului pe cont propriu.

Critica ICCJ asupra noii legislații

ICCJ a exprimat preocupări serioase referitoare la coerența întregii proceduri penale și drepturile procesuale ale părților implicate. În sesizarea trimisă la CCR, instanța susține că modificările legislative afectează principiile fundamentale ale legalității, egalității în drepturi și dreptului la apărare. Critica a inclus și eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare, o măsură care ar putea îngreuna accesul efectiv la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile.

Problemele subliniate de ICCJ

Printre criticile formulate se numără și posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor încă din faza de cameră preliminară, ceea ce impune judecătorului o implicare în fondul cauzei, contrar atribuțiilor sale restrânse. De asemenea, ICCJ contesta și conferirea de „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului din cameră preliminară referitoare la legalitatea probelor, argumentând că aceasta intră în contradicție cu lecțiile deja stabilite de CCR.

Concluzia

Sesizarea ICCJ la CCR are scopul de a asigura respectarea principiilor fundamentale ale procedurii legale și drepturilor procesuale, având impact asupra modului în care sunt gestionate cazurile penale în România. Așteptările sunt ca CCR să analizeze cu atenție aceste aspecte înainte ca modificările legislative să poată fi promulgate, având în vedere implicațiile pe termen lung asupra sistemului de justiție și a drepturilor cetățenilor.