DOSARUL AZILELOR ILEGALE: CUM ACȚIONA REȚEAUA CONDUSĂ DE PAȘCA. CE SE ÎNTÂMPLA CU VENITURILE PERSOANELOR VULNERABILE

Pe data de 02.07.2026, noi informații apar în contextul dosarului azilelor ilegale din Bihor, în care Viorel Pașca este principalul suspect. Sursa principală, DIICOT, a detaliat modul în care rețeaua acționa pentru exploatarea persoanelor vulnerabile. Potrivit surselor judiciare, în ultimii 17 ani, familia Pașca a găzduit peste 3.300 de persoane cu dizabilități și fără adăpost, dintre care mai mult de 1.000 au decedat.

Conform informațiilor, atât primăriile, cât și DGASPC-urile au trimis persoanele respective către Pașca, susținând că nu au capacitatea de a le îngriji. Totuși, Viorel Pașca era selectiv în primirea acestora, acceptând doar cei care puteau genera venituri din pensii sau indemnizații, refuzându-le pe cele care nu prezentau această posibilitate. În cazul în care nu se puteau obține sume de bani, Pașca returna persoanele la instituțiile de unde proveneau.

Activitățile lui Pașca erau complet ilegale, fără ca el să facă vreun demers pentru a obține acreditările necesare pentru a funcționa ca furnizor de servicii sociale. O anchetă mai detaliată a DIICOT a implicat un investigator sub acoperire care a observat cum Pașca retrăgea banii din pensiile și indemnizațiile persoanelor aflate în grijă.

PAȘII URMAȚI ÎN FIECARE CAZ – DOMICILIUL ȘI ANCHETELE SOCIALE

Rețeaua Pașca a instituit o serie de reguli menite să asigure obținerea de venituri. În primele etape, Pașca stabilea domiciliul persoanelor vulnerabile la locuințele sale pentru a putea încasă indemnizațiile. De asemenea, solicita anchete sociale, în ciuda suspiciunilor că informațiile prezentate de funcționari nu erau reale.

După stabilirea domiciliului, Pașca făcea demersuri pentru obținerea certificatelor de handicap, având în vedere că o clasificare mai severă ar fi generat indemnizații mai mari. De asemenea, conturile bancare ale acestor persoane erau deschise, dar gestionate de membrii rețelei, care retrăgeau banii imediat ce victimele plecau voluntar de la adăpost.

AJUTOARELE DE ÎNMORMÂNTARE ȘI AJUTOARELE PENTRU COMBUSTIBIL

Următorul pas a fost identificarea altor surse de venituri, precum ajutoarele pentru combustibil și înmormântare, procese care implicau o regie minimă a cheltuielilor, Pașca și familia sa profitând din plin de acestea. Interceptări realizate de procurori au relevat discuții în care membrii familiei Pașca ar fi folosit cardurile persoanelor vulnerabile chiar și pentru alimentarea vehiculului propriu.

Investigatorii au descoperit și formulare fictive de consimțământ, semnate fără ca persoanele vulnerabile să fie conștiente de implicațiile lor, și care permiteau rețelei să încaseze bunurile personale și veniturile acestor indivizi.

EXPLOATAREA VICTIMELOR ÎN SUBSTELE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Sursele judiciare susțin că exploatarea a avut loc sub pretextul îngrijirii și asistenței sociale, îmbrăcând o formă de compasiune caritabilă, dar realitatea era cu totul diferită: persoanele vulnerabile trăiau într-o stare de dependență completă, având nevoie de membrii rețelei pentru toate aspectele legate de viață, inclusiv hrană și îngrijire medicală.

Imaginea publică a lui Viorel Pașca s-a construit pe percepția sa de „bun samaritean”, dar în realitate, rețeaua a continuat să profite de nevoile celor mai vulnerabili, fără intenția de a contribui la reintegrarea lor socială sau la îmbunătățirea condițiilor de trai.