DOSARUL AZILELOR ILEGALE: CUM ACȚIONA REȚEAUA CONDUSĂ DE PAȘCA. CE SE ÎNTÂMPLA CU VENITURILE PERSOANELOR VULNERABILE

Conform informațiilor recente, Viorel Pașca se află în centrul unei anchete deschise de DIICOT, fiind acuzat de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile. De la începutul activităților sale, în anul 2006, familia Pașca a găzduit, se estimează, peste 3.300 de indivizi care nu aveau adăpost sau aparținători, dintre care peste 1.000 au decedat în aceste condiții. Rețeaua condusă de Pașca a beneficiat de susținerea unor funcționari publici, iar persoanele vulnerabile erau trimise fără consimțământul lor de reprezentanți ai primăriilor și spitalelor.

Pașca a fost îndemnat să primească doar persoanele care nu aveau apartenență familială și care puteau genera venituri pentru rețeaua sa, cum ar fi pensiile și indemnizațiile acestora. Surse din rândul anchetatorilor sugerează că numeroase persoane îngrijite erau private de autonomie și depindeau în totalitate de membrii rețelei pentru bunuri esențiale, inclusiv hrană și tratament medical.

ACTIVITĂȚILE ILLEGALE ALE REȚELEI PAȘCA

Viorel Pașca și rețeaua sa de colaboaratori au stabilit un sistem complex pentru a obține venituri din tragediile celor vulnerabili. Procesul începea cu stabilirea domiciliului fictiv al fiecărei persoane în locuințele lui Pașca, astfel încât să poată accesa indemnizațiile de la primărie. Anchetele sociale, suspectate a fi false, erau realizate pentru a completa acest demers.

Ulterior, se făceau demersuri pentru obținerea certificatelor de handicap, cu scopul de a maximiza indemnizațiile primite. În unele cazuri, Pașca solicita ca persoanele să fie încadrate cu un grad de handicap mai sever decât cel real. De asemenea, se deschideau conturi bancare pe numele persoanelor vulnerabile, iar fondurile erau gestionate de membrii rețelei. S-a dovedit că bani erau retrași chiar și după ce persoanele părăseau de bunăvoie centrele.

EXPLOATAREA RESURSELOR PERSOANELOR VULNERABILE

O altă metodă de profitabilitate a fost obținerea ajutoarelor de înmormântare și pentru combustibil. Procurorii au interceptat discuții care relevau că familia Pașca folosea cardurile acestor persoane pentru a-și alimenta vehiculele. În acest context, Pașca a inventat formulare prin care persoanele vulnerabile își ofereau, în mod fals, consimțământul pentru a fi îngrijite de el, ceea ce contravine principiilor etice și legale.

Rețeaua a fost creată sub aparența compasiunii, însă realitatea era cu totul diferită, iar victimele erau ținute într-o stare de dependență totală. Se observă că activitățile legate de rețeaua Pașca nu urmăreau o reintegrare socială autentică, ci erau limitate la asigurarea supraviețuirii persoanelor prin cheltuieli minime, astfel încât să poată fi exploatate o perioadă prelungită.

Chiar dacă rețeaua a acționat sub masca carității, procurorii susțin că Viorel Pașca a umplut un gol lăsat de sistemul social, valorificând vulnerabilitățile existente și corupția din instituțiile statului care ar fi trebuit să protejeze aceste persoane. Ancheta continuă să scoată la iveală detalii alarmante privind modul în care au fost exploatate persoanele nevoiașe pe care Pașca pretindea că le îngrijea.