„`html

Decizia Curții de Apel București privind Comitetul pentru legile Justiției

Curtea de Apel București (CAB) a anulat recent decizia premierului interimar Ilie Bolojan de a înființa un Comitet pentru analiza legilor Justiției. Această sentință vine ca un rezultat al unei cereri formulate de un ONG și nu este definitivă. Anularea deciziei este un pas important într-o serie mai amplă de controverse legate de modul în care se organizează și funcționează astfel de comitete, mai ales ca activitatea acestuia fusese suspendată anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie.

Motivarea instanței și implicațiile legale

Decizia CAB aduce în discuție mai multe aspecte juridice relevante. Instanța a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Guvernului, respingând astfel acțiunea împotriva acestuia. De asemenea, au fost respinse excepțiile invocate de Cancelaria prim-ministrului, subliniind că decizia privind constituirea Comitetului, datată 19 decembrie 2025, este una neîntemeiată. Instanța a decis anularea acestei însărcinări, suspendând de asemenea executarea acestei decizii până la soluționarea definitivă a cauzei. În plus, prim-ministrul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 120 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Critici la adresa funcționării comitetului

Înalta Curte de Casație și Justiție a emis anterior critici severe cu privire la modul de constituire și funcționare a acestui Comitet, ridicând semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor legale și separației puterilor în stat. Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a solicitat în instanță anularea deciziei lui Bolojan, argumentând că înființarea grupului nu a respectat normele legale aplicabile.

Contextul și motivele înființării comitetului

Comitetul a fost înființat cu intenția de a analiza și revizui legislația din domeniul Justiției, în urma unor dezvăluiri despre posibile abuzuri și nereguli în sistemul judiciar, scoase la iveală de jurnaliștii de la publicația Recorder. Compoziția acestuia includea reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, ceea ce a strârnit îngrijorări legate de posibila influență politică în procesele de justiție.

„`