„`html

Ministerul Justiţiei, după raportul CE privind statul de drept: VOM DEPUNE DILIGENŢELE NECESARE PENTRU ÎNDEPLINIREA RECOMANDĂRILOR

Data actualizării: 17.07.2026 23:27

Data publicării: 17.07.2026 23:26

Urmărește Digi24 în Google Discover. Adaugă Digi24 ca sursă preferată în Google. Raportul Comisiei Europene prezintă o evaluare obiectivă a respectării valorilor şi principiilor statului de drept şi cuprinde de o manieră echilibrată atât aspectele pozitive, cât şi cele sensibile în care România trebuie să implementeze acţiuni suplimentare, conform Ministerului Justiţiei.

Raportul privind statul de drept 2026

Vineri, a fost publicat Raportul privind Statul de Drept, ediţia 2026, ce include Capitolul consacrat situaţiei statului de drept din România. Ministerul Justiţiei a susţinut instituirea unui mecanism general de monitorizare bazat pe aceleaşi standarde pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, încă de la prima formulare a unei astfel de propuneri, în jurul anilor 2010.

Acest raport serveşte ca un instrument esenţial pentru evaluarea principalelor componente ale unei democraţii, incluzând sistemul de justiţie, cadrele de prevenire şi combatere a corupţiei, pluralismul şi independenţa mass-media, precum şi funcţionarea mecanismelor de control instituţional. Ministerul Justiţiei a colaborat în mod transparent cu Comisia Europeană pentru implementarea recomandărilor din domeniul justiţiei, iar aceste eforturi sunt reflectate în Raportul privind Statul de Drept – ediţia 2026 – dedicat României.

Progrese discutate de MJ

Raportul demonstrează o evaluare obiectivă a respectării valorilor statului de drept, evidenţiind progresele României, dar şi domeniile ce necesită îmbunătăţiri. Ministerul Justiţiei subliniază eliminarea recomandării din anii anteriori privind normele legislative pentru activităţile de lobby, considerată îndeplinită de Comisia Europeană. De asemenea, se evidenţiază progrese în asigurarea eficacităţii sistemului declaraţiilor de avere.

Aspecte remarcabile ale raportului

Printre progresele remarcate se numără implementarea legislaţiei justiţiei, care a îmbunătăţit cadrul legislativ al independenţei şi funcţionării sistemului judiciar, numiri recente în funcţii de procuror de rang înalt, măsuri pentru abordarea deficitului de magistraţi, precum şi digitalizarea sistemului judiciar, parte a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Pilonul corupţiei

Pilonul prevenirea şi combaterea corupţiei a înregistrat progrese semnificative. Evaluarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2021-2025 a fost încheiată, iar următoarea strategie, care va acoperi perioada 2026-2030, este în pregătire. Bilanţul urmăririi penale în cazurile de corupţie a rămas constant, iar noul Cod de etică pentru Guvern include interdicţia de a primi cadouri.

Reforme pentru independenţa mass-media

Au existat începuturi în reforma guvernanţei independente a mass-media, evidenţiate prin reglementările recente care vizează finanţarea mass-media privată de către partidele politice. De asemenea, este în curs o lege anti-SLAPP, cu scopul de a proteja ziaristii de procesele abuzive.

Concluzii

Pe baza evaluărilor recente, România este sfătuită să continue implementarea legilor justiţiei, să îmbunătăţească garanţiile pentru independenţa procurorilor, precum şi eficienţa urmăririi penale în cazurile de corupţie. Ministerul Justiţiei, în cooperare cu instituţiile relevante, va continua eforturile de a respecta valorile şi principiile statului de drept, conforme recomandărilor formulate.

„`