„`html

CCR a rămas în pronunțare pe sesizarea lui Ilie Bolojan privind conflictul cu Instanța Supremă

Decizia este așteptată pe 23 iulie 2026, potrivit informațiilor furnizate de Curtea Constituțională. Aceasta a fost actualizată recent cu data de 16 iulie 2026, la ora 13:22. Sesizarea a fost inițiată de premierul interimar Ilie Bolojan, care a solicitat soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Această controversă se referă în principal la problema restanțelor salariale ale magistraților.

Actualizare și detalii despre ședință

În întâlnirea recentă, reprezentantul juridic al Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut Curții să respingă sesizarea, argumentând că aceasta este inadmisibilă. Acesta a susținut că cererea a fost formulată de un Guvern cu atribuții limitate, ceea ce ar putea transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar. În plus, el a cerut să se constate că nu există un conflict juridic de natură constituțională între cele două entități.

Contextul sesizării și motivele premierului Bolojan

Sesizarea lui Ilie Bolojan a venit pe fondul unei dispute majore, după ce Înalta Curte a dat în judecată Guvernul pentru neplata restanțelor salariale, sume care au rezultat în urma unor majorări stabilite retroactiv prin decizii judecătorești. Bolojan a declarat că a fost nevoit să acționeze astfel deoarece instanța de judecată ar fi avut o influență nejustificată asupra deciziilor executive și legislative referitoare la gestionarea financiară publică.

Consecințele legale ale litigiului

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante în termen de 10 zile, sub amenințarea penalităților financiare. De asemenea, premierul a subliniat că o astfel de decizie ar putea submina separația puterilor în stat și ar putea crea prejudicii semnificative asupra bugetului de stat.

Declarațiile premierului Bolojan

Bolojan a afirmat că justiția nu are competența de a decide cum se distribuie bugetele publice, argumentând că prin deciziile sale instanța perturbă echilibrul bugetar național. Acesta a enfatizat că, potrivit legilor existente, gestionarea finanțelor publice este o prerogativă exclusivă a puterii executive și legislative.

„`