„`html

CCR a rămas în pronunțare pe sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu Înalta Curte pe tema restanțelor salariale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a fost înregistrată în data de 16 iulie 2026, pentru a dezbate sesizarea unui conflict juridic din partea premierului interimar Ilie Bolojan, care vizează o dispută constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Această situație a fost provocată de majorările salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, care au generat o presiune considerabilă asupra bugetului de stat.

Urmare a procesului, reprezentantul juridic al Înaltei Curți a solicitat respingerea sesizării pe motiv că aceasta este inadmisibilă deoarece a fost formulată de un Guvern aflat în exercițiul limitat al atribuțiilor sale. Acesta a argumentat că instanța judecătorească nu are competența de a controla bugetul public și a solicitat CCR să constate absența unui conflict juridic real între Guvern și Înalta Curte.

Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a declarat că sesizarea a fost o măsură necesară, având în vedere că instanțele de judecată ar fi depășit sfera de competență prin intervenția în deciziile executive și legislative legate de gestionarea finanțelor publice. El a subliniat că instanța perturbă echilibrul bugetar național, ceea ce constituie o ingerință în activitatea Guvernului.

În luna martie, Înalta Curte de Casație a dat în judecată Guvernul, obținând o sentință favorabilă care obliga autoritățile să achite restanțe salariale în valoare de 4,8 miliarde lei, precum și penalități care ar putea ajunge la sume semnificative, ceea ce a generat o presiune suplimentară asupra bugetului național.

Ministerul de Finanțe a avertizat că o astfel de decizie ar putea afecta grav separația puterilor în stat și echilibrul financiar al bugetului de stat. În urma acestor probleme, Curtea de Apel București a decis ca Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să rețină sumele necesare și să efectueze plățile în termen de 10 zile, cu penalități în cazul întârzierilor.

La finalul acestui caz, așteptările sunt mari, iar decizia Curții Constituționale va avea implicații semnificative asupra relației dintre instituțiile statului și asupra modului în care sunt gestionate finanțele publice în România.

„`