CCR discută astăzi sesizarea ÎCCJ pe proiectul pensiilor magistraților
CCR a amânat sesizarea ÎCCJ la proiectul privind pensiile magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pentru 28 decembrie 2025 sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și condițiile de pensionare ale acestora. Judecătorii ÎCCJ au semnalat că legea propusă ar discrimina magistrații față de alte categorii profesionale, încalcă independența justiției și riscă să elimine pensia de serviciu pentru această categorie de bugetari.
Actualizarea informațiilor este esențială, fiindcă ședința CCR a început la ora 10:00 și, începând cu ora 13:00, judecătorii vor reveni asupra obiecțiilor de neconstituționalitate. Aceștia au atras atenția asupra caracterului restrictiv și discriminatoriu al legislației, cu toate că numărul judecătorilor afectați este semnificativ.
Discriminarea magistraților și nejustificarea legii
Judecătorii din cadrul CCR au criticat vehement proiectul legii pensiilor ca fiind construit „pe o realitate contrafactuală”, fără a aduce dovezi concrete referitoare la impactul economic al acesteia. Purtătorul de cuvânt al Instanței supreme, Victor Alistar, a subliniat că această inițiativă legislativă afectează grav statutul magistratului, fără o tranziție reală. Aproape 66% dintre magistrații în funcție se confruntă cu o modificare abruptă a vârstei de pensionare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la legalitatea și oportunitatea acestor măsuri.
Judecătorii consideră că legea afectează principiul securității raporturilor juridice, creând discriminări clare între diferitele categorii de pensionari, având în vedere că la alte categorii pensia de serviciu este calculată în procentaj mai favorabil.
Argumentele împotriva legii
Conform declarațiilor procurorului Victor Alistar, primatele instituționalizate ale legii se regăsesc în faptul că aceasta contravine standardelor internaționale stipulate de jurisprudența CJUE și CEDO, instituind o discriminare între magistrați și alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. „Legea utilizează termeni ambigui și neclari, fiind plină de lacune normative care fac ca reglementările să fie incompatibile cu principiile unui stat de drept”, a precizat Alistar.
Judecătorii din cadrul CCR mai afirmă că, într-un sistem cu peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% dintre aceștia provin din sistemul de apărare și ordine publică, ceea ce suscită o profundă neliniște în rândul magistraților.
Reacțiile autorităților
Guvernul României, sub conducerea premierului Ilie Bolojan, a avizat o creștere etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, dar propunerea a fost primită cu aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, cadrele judiciare au solicitat ca pensiile lor să fie aproape echivalente cu ultimul salariu încasat, pe când Executivul intenționează să limiteze cuantumul pensiilor la 70% din ultima leafă netă. Această măsură ridică întrebări serioase în legătură cu integritatea procesului de justiție în România.
În concluzie, amendamentele propuse legate de pensiile magistratilor reflectă o atitudine preocupantă față de independența acestora, având nevoie urgentă de clarificări și ajustări pentru a nu afecta funcționarea corectă a justiției.
