Un nou spectacol pe scena corupției în România
Generalul Cătălin Ștefăniță Zisu, cunoscut ca figura-cheie în logistică militară, ajunge din nou în centrul atenției publice într-un caz care lovește puternic imaginea sistemului. Sub control judiciar și suspectat de implicare într-un dosar de corupție, Zisu se apără cu declarații aproape teatrale despre ceasuri de lux și tablouri, toate descoperite în timpul perchezițiilor anchetatorilor. Ridicol sau nu, avocata sa susține că multe dintre obiectele găsite sunt contrafăcute. Și mai „interesant” este că generalul pune responsabilitatea asupra unui întreg comitet decizional, ca și cum semnătura sa ar fi fost doar o formalitate printre altele.
Ceasuri, tablouri, genți și… răspundere pasată
Într-o remarcabilă demonstrație de evitare a asumării responsabilității, Zisu declară cu o seninătate alarmantă că deciziile critice au fost luate de subordonații săi. „Sunt în vârful unui sistem”, afirmă el, sugerând că greșelile s-au strecurat la nivel inferior. Totuși, cum ajunge un sistem „bine organizat” să aprobe contracte supraevaluate cu 25% rămâne o întrebare la care doar ancheta DNA ar putea răspunde. Obiectele de lux găsite – printre care ceasuri Rolex și genți de lux – adaugă un strat gros de ironie acestei povești, înțesată de aroganță și ambiguitate.
Control judiciar pentru elita logisticii militare
Generalul Zisu, împreună cu alte persoane importante implicate, a fost plasat sub control judiciar pe cauțiune într-un dosar legat de lucrări neefectuate pentru extinderea Cimitirului Ghencea Militar. Într-un gest spectaculos de „modestie financiară”, generalul susține că nu are bani pentru cauțiune, dar că e dispus să depună o garanție, probabil din acele „active contrafăcute” pe care le neagă categoric. Este fascinant cum o elită a Armatei, în fruntea unui sistem „bine uns”, reușește să pretindă lipsa resurselor financiare, în paralel cu posesiuni luxoase care fac deliciul presei.
Un sistem logistic ori haos dirijat?
Acuzațiile de corupție care planează asupra generalului conturează imaginea unui sistem logistic militar profund disfuncțional. Aproape grotesc, Zisu explică faptul că toate semnăturile acoperă decizii ale unor specialiști și consultanți, pe care îi include imediat într-un „comitet de suport decizional”. Mesajul pare clar: vinovat nu e unul, ci toți. O apărare cinică menită să transformă responsabilitatea personală în cea colectivă.
Tablouri, genți și o poveste de lux „fake”
Detalii halucinante ies la iveală: peste 2.000 de tablouri, ceasuri Rolex și genți de lux descoperite în locuința unei apropiate a generalului. Printre ele, un ceas Rolex Daytona de aproximativ 60.000 de euro. Și totuși, generalul insistă că majoritatea acestor obiecte sunt contrafăcute. Declarațiile sale sugerează o rețea complicată de achiziții dubioase, mascate prin scuza „sunt la mâna a doua”. În această poveste, falsitatea nu se limitează doar la bunuri, ci pare să răzbată chiar din argumentele pomenite cu nonșalanță.
Un lanț al vinovaților sau scut de protecție?
Într-o demonstrație aproape manuală de disimulare și pasare a responsabilității, Zisu menționează că înainte ca el să aprobe ceva, documentele au trecut prin mâinile a „7-8 inspecții”. Dacă putem crede acest scenariu, înseamnă că în interiorul acestui sistem logistic militar a funcționat o conspirație colectivă sau un haos birocratic. Ceva lipsește din această logică, iar ancheta DNA are de făcut lumină într-un caz susținut de dovezi grele și întrebări nerezolvate.
DNA și dezmembrarea mitului unui general fără prihană
Procurorii DNA trag cortina peste discursurile bine regizate ale generalului, dezvăluind detalii care zguduie scena publică. Cu acuzații de supraevaluare de 25% în cadrul unor proiecte publice și descoperiri luxoase care ridică suspiciuni serioase, acest caz devine un exemplu strigător de cum corupția se insinuează până la cele mai înalte structuri ale puterii. Și apropo, a refuza să-ți asumi rolul nu înseamnă să dispari din ecuația vinovăției.
