Cristina Traila liberala audiata la DNA Iasi A fost pusa sub acuzare in cazul lui Fanel Bogos
3 minute o oră

Cristina Trăilă, pusă sub urmărire penală de DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au confirmat în mod oficial punerea sub urmărire penală a Cristinei Trăilă, secretar adjunct al Guvernului. Aceasta este acuzată de complicitate la folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altcineva de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Implicarea în dosarul lui Fănel Bogoș

Dosarul în care este implicată Cristina Trăilă se leagă de afaceristul Fănel Bogoș, un medic veterinar din Vaslui, care a fost acuzat de abuz de putere. Procurorii susțin că Trăilă, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, ar fi sprijinit demersurile lui Bogoș și ale fostului lider PNL Vaslui, Mihai Barbu, pentru înlocuirea directorului Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din județ. Aceasta și-ar fi îndreptat influența pentru a contribui la obținerea unor foloase necuvenite, inclusiv un dosar de despăgubire în valoare de aproximativ 3 milioane de euro, precum și suspendarea sau reducerea controalelor sanitar-veterinare la fermele deținute de Bogoș.

Audierile și confirmările DNA

Cristina Trăilă a fost audiată de DNA Iași pe 25 august 2026, iar sursele Digi24 au relatat despre intenția de a o pune sub acuzare pentru complicitate la infracțiuni asimilate corupției. Probele adunate de procurori sunt bazate pe afirmații ale unor martori și documente care susțin acuzațiile formulate.

Mecanismul complex de influență

Acuzațiile subliniază un mecanism de influență complex, în care Bogoș a încercat să demită directorul DSVSA pentru a-și proteja afacerile. Potrivit surselor judiciare, banii cheltuiți pentru acest demers au fost semnificativi, implicând diverse personalități din politică și din foste structuri de informații, ceea ce ar putea face din acest caz unul de mare amploare.

Consecințe și reacții

Punerea sub urmărire penală a Cristinei Trăilă ridică un semn de întrebare asupra integrității conducerii guvernamentale și a modului în care funcționează sistemul de justiție în România. Cazul are potențialul de a influența în mod semnificativ percepția publicului asupra administrației și a luptelor împotriva corupției, în special în ceea ce privește utilizarea autorității de către funcționarii publici în scopuri personale.