„`html

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI REFUZĂ SĂ-I DEA ÎNAPOI ŞEFULUI ARMATEI TELEFONUL RIDICAT DE PROCURORII DNA

Data publicării: 08.06.2026 13:38

Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, prin care solicita restituirea unui telefon mobil confiscat de procurorii DNA. Această acțiune face parte dintr-un dosar în care generalul este acuzat de complicitate la uzurparea funcţiei.

La data de 2 iunie 2026, generalul Gheorghiţă Vlad a fost convocat la sediul DNA, unde s-a anunţat că are calitatea de suspect în acest caz, fiind acuzat că a intervenit pentru suplimentarea locurilor la buget pentru Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, favorizând astfel 20 de candidaţi care nu au mai plătit taxă, iar dintre aceştia, trei ar urma să fie încadraţi în Ministerul Apărării Naţionale după absolvire.

Procurorii au confiscat telefonul generalului ca probă, iar acesta a încercat să-l recupereze prin atacarea ordonanţelor DNA la Curtea de Apel. În plus, judecătorii au respins cererea de a sesiza Curtea Constituţională vizavi de anumite dispoziţii din Codul de procedură penală și Legea 80/1995 care reglementează statutul cadrelor militare.

„În baza art. 29 alin. (6) din Legea nr.47/1992 republicată, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale… Definitivă. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale”, se arată în decizia instanţei conform Agerpres.

ACUZAŢII ÎMPOTRIVA GENERALULUI VLAD GHEORGHITA

Conform DNA, în luna iulie 2025, generalul Gheorghiţă Vlad, prin acţiunile sale, ar fi facilitat emiterea unei solicitări de suplimentare a locurilor bugetate pentru Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti, solicitare care era atribut exclusiv al Direcţiei Generale de Management Resurse Umane din cadrul MApN.

Documentul oficial, emis în urma acestei acţiuni, ar fi dus la decizia de suplimentare cu 20 de locuri de la buget, permitând promovarea candidaţilor care fuseseră admiși inițial pe locurile cu taxă. Aceasta, susţin anchetatorii, ar fi afectat interesele legitime ale Ministerului Apărării Naţionale, generând un folos necuvenit pentru cei 20 de candidaţi.

Astfel, la finalizarea studiilor universitare, trei dintre aceşti candidaţi ar urma să ocupe funcţii de ofiţeri în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra integrităţii procesului de selecţie şi al respectării prevederilor legale în vigoare.

„`