Grecia respinge din nou extrădarea lui Sorin Oprescu
Revocarea extrădării lui Sorin Oprescu din Grecia
Curtea de Apel din Salonic a decis, pe 27 noiembrie 2025, ca Sorin Oprescu, fost primar al Bucureştiului, să nu fie extrădat în România. Această sentință a venit după ce Oprescu, condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, a contestat decizia de extrădare invocând o „persecuție politică”. Judecătorii eleni au ridicat simultan restricțiile impuse asupra acestuia, după ce a fost arestat la începutul lunii octombrie. Oprescu, în vârstă de 74 de ani, trăiește în Grecia din 2019 și a fost eliberat sub condiții restrictive până la încheierea procesului său.
Detalii despre arestarea și condamnarea lui Sorin Oprescu
Arestat în virtutea unui mandat european emis de autoritățile române, Oprescu a trebuit să respecte anumite condiții: se prezenta de trei ori pe lună la secția de poliție, nu avea voie să părăsească țara și a plătit o cauțiune de 5.000 de euro. Avocații săi au susținut că, având în vedere starea sa de sănătate, condițiile de detenție din România sunt inacceptabile, argumentând că acesta nu a beneficiat de un proces echitabil în țara sa.
Cazul de corupție care a șocat România
Sorin Oprescu a fost condamnat în România pentru primirea unei sume de 25.000 de euro de la fostul director al Cimitirelor din București, Bogdan Popa, care a constituit o organizaţie criminală pentru a obține comisioane ilegale din lucrări și contracte ale municipalității. Cazul său, care s-a desfășurat începând cu 2013, a devenit emblematic pentru corupția din politica românească, demascând un politician care reușise să cultive o imagine pozitivă, dar care s-a prăbușit sub greutatea acuzațiilor de corupție.
Impactul deciziei justiției elene
Decizia Curții de Apel din Salonic a creat un precedent, având în vedere că extrădarea lui Sorin Oprescu fusese solicitată și în 2022, când Curtea de Apel din Atena a refuzat, având în vedere motivele legate de sănătatea sa precară. Prin acest nou verdict, autoritățile române se confruntă cu un nou risc de a nu-și recupera un politician condamnat în urma unui proces care a generat un val de indignare în rândul populației și a mediatizat corupția endemică din sistemul politic românesc.
Prin această poveste complexă, se evidențiază un sistem judiciar care, în ciuda eforturilor de combatere a corupției, continuă să se confrunte cu impedimente legate de extrădări și de justiția internațională, punând sub semnul întrebării capacitatea României de a sancționa faptele de corupție la nivel înalt.
