Înalta Curte de Casație și Justiție solicită o lege specială pentru salarizarea magistraților

Bucrești, 02 iunie 2026 – Într-un comunicat de presă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), sub conducerea președintelui Lia Savonea, a exprimat o critică severă la adresa proiectului de lege propus pentru salarizarea personalului bugetar, pe care îl consideră „profund viciat”. Instanța supremă susține că este esențial ca magistrații să aibă parte de o lege specială dedicată salarizării, care să reflecte importanța și complexitatea sarcinilor pe care le îndeplinesc.

ICCJ a comunicat că va aștepta noul Guvern pentru a iniția discuții referitoare la această problemă crucială, subliniind că este necesară o abordare corectă și constructivă a salarizării în sistemul judiciar. Mai mult decât atât, instanța a afirmat că dorește să se asigure că drepturile magistraților sunt protejate și că sunt respectate standardele constituționale și legale.

Critica adusă proiectului de lege a salarizării

În detalierea problemelor legate de proiectul de act normativ, ICCJ a argumentat că acesta nu respectă principiile fundamentale de legalitate, nediscriminare și egalitate, având potențialul de a adânci inechitățile existente între diferitele categorii de personal din cadrul sistemului bugetar. Instanța a subliniat că, în ciuda promisiunilor publice, analiza detaliată a prevederilor proiectului relevă o diminuare a drepturilor salariale deja existente, ceea ce înseamnă o desconsiderare a drepturilor câștigate de magistrați.

ICCJ afirmă că legislativul trebuie să asigure plata echitabilă pentru muncă egală și să respecte garanțiile legislative prevăzute de Constituție. Orice lege care nu corespunde acestor standarde va crea situații inacceptabile, care vor constitui o încălcare a dispozițiilor constituționale.

Independența justiției sub amenințare

Un alt aspect crucial subliniat de ICCJ este riscul ca noul proiect de lege să afecteze independența profesională a magistraților. Aceștia subliniază că stabilirea salariilor judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie realizată exclusiv printr-o lege specială, pentru a evita influențele externe din partea puterii executive asupra sistemului judiciar.

În plus, ICCJ a menționat că transferarea responsabilităților privind salarizarea către Guvern, fără un cadru legal stabilit, compromite atât metodologia de evaluare a funcțiilor judecătorești, cât și criteriile de încadrare pentru salarii, afectând astfel poziția și autonomia justiției în raport cu celelalte puteri ale statului.

Concluzie

Prin acest demers, ICCJ reiterează solicitarea pentru o reglementare clară și specifică a salarizării magistraților, care să asigure protecția necesară a drepturilor acestora și să limiteze orice influență nejustificată din partea altor autorități. Instanța supremă este fermă în judecata sa că o lege specială este singura modalitate prin care se poate garanta independența financiară a sistemului judiciar.