„`html

Înalta Curte a amânat decizia finală în procesul împotriva Guvernului cu miză de 1 miliard de euro

Data actualizării: 20.08.2026 16:09

Data publicării: 20.08.2026 16:00

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat joi, 20 august, decizia finală în procesul intentat împotriva Guvernului și al Ministerului de Finanțe privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.

În prima instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să eficientizeze plată acestor sume, inclusiv prin rectificări bugetare. Decizia finală a fost, însă, amânată pentru 3 septembrie, ceea ce reprezintă a patra amânare a acestei cauze.

Dosarul se află în faza de recurs din 5 mai, când acțiunea introdusă de Înalta Curte a fost admisă, obligând Guvernul să stingă restanțele salariale ce derivă din majorările acordate retroactiv. Hotărârea instanței prevestește ca Executivul să pună în aplicare decizia în termen de zece zile după ce aceasta devine definitivă.

În cazul întârzierii, riscurile constau în penalități de 1% pe zi din suma datorată, în plus, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Impactul neplății sumelor restante asupra drepturilor magistraților

ÎCCJ a emis o cerere semnată de președinta instanței, Lia Savonea, argumentând că neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive de o decadelă afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii.

De asemenea, instanța supremă a acuzat Guvernul de subminarea autorității hotărârilor judecătorești prin refuzul de a achita aceste sume. Reprezentanții Executivului au solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la diverse prevederi din legislația contenciosului administrativ, întrebând dacă instanțele pot obliga Guvernul la alocări bugetare suplimentare.

Conflictele constituționale și majorările salariale

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională pentru clarificarea unui conflict juridic cu ÎCCJ, argumentând că instanța a depășit limitele competenței în materie bugetară.

Guvernul invocă prevederile Legii finanțelor publice, stipulând că elaborarea bugetului și rectificările bugetare sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului. De asemenea, restanțele salariale sunt rezultatul unor majorări de 25% ale salariilor judecătorilor și procurorilor hotărâte de instanțe, aplicabile retroactiv din 2018.

În martie, Ministerul Finanțelor a alocat pentru 2026 aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu 50% mai mult decât anul precedent, în scopul acoperirii acestor restanțe, dar a decis amânarea unor plăți, redirecționând fonduri către pachete de ajutoare sociale.

„`