Înșelăciunile online clasate de procurori: O privire asupra dificultăților de identificare a infractorilor

Fraudele din mediul online devin tot mai ingenioase, iar autoritățile se confruntă cu provocări majore în a identifica și trasa la răspundere autorii acestora. Digi24 a investigat acest fenomen complicat, analizând documentele care au confirmat clasarea a 15 dosare penale, în care mai mulți români au raportat că au fost victime ale unor înșelătorii online.

În aceste cazuri, escrocheriile asumă diverse forme: de la scheme prin care victimele sunt convinse să ofere detalii ale conturilor bancare, până la accesarea neautorizată a dispozitivelor personale prin aplicații precum AnyDesk. Într-un exemplu recent, românii au fost anunțați prin mesaje despre presupuse încălcări ale regulilor de circulație, fiind solicitați să plătească rapid amenzi prin link-uri false. Aceasta este doar una dintre numeroasele metode prin care infractorii își desfășoară activitatea.

Acesa nu este o problemă singulară. De exemplu, anul trecut, o schemă similară a implicat așa-zisi reprezentanți ai Băncii Naționale a României, care sunau persoanele pentru a le cere datele personale, sub pretextul că s-ar fi deschis un credit pe numele lor. Aceste metode se multiplică, iar autoritățile se văd adesea neputincioase în fața unor astfel de provocări.

Dificultățile autorităților în identificarea infractorilor

În perioada mai-iunie 2026, dintre cele 15 dosare examinate de Digi24, doar în două cazuri autorii au fost identificabili și prejudiciul a fost recuperat datorită colaborării cu instituțiile bancare. În majoritatea celorlalte cazuri, autoritățile nu au reușit să determine identitatea infractorilor, invocând lipsa unor date clare. De exemplu, s-a arătat că, deși s-au efectuat verificări pe numerele de telefon utilizate și pe firmele implicate, nu au fost obținute informații care să conducă la identificarea autorilor.

Din ordonanțele de clasare reiese că, în absența unor date tehnice clare și a probelor directe, continuarea investigațiilor nu justifica utilizarea resurselor. Într-unul dintre dosare, s-a menționat chiar că infractorii operau din afara țării, folosind adrese IP din Thailanda, ceea ce complică și mai mult procesul de identificare.

Prevenirea este cheia în lupta împotriva înșelătoriilor online

În fața acestor realități, prevenirea rămâne cel mai eficient scut împotriva înșelătoriilor online. Autoritățile și experții în securitate recomandă o varietate de măsuri preventive. Printre acestea se numără evitarea divulgării informațiilor personale pe telefon, verificarea autenticității apelurilor și fișierelor primite prin SMS sau email. În cazul platformelor de investiții suspecte, utilizatorii ar trebui să verifice dacă acestea sunt autorizate de Autoritatea pentru Supraveghere Financiară.

De exemplu, Digi24 a documentat cazuri concrete de români care, în căutarea câștigurilor rapide pe fondul unor platforme de investiții, s-au lăsat păcăliți. O simplă căutare pe internet cu numele platformei poate oferi indicații utile. În plus, este esențial ca utilizatorii să fie precauți în ceea ce privește reclamele și articolele care promit profituri instantanee.

În concluzie, pe lângă raportarea înșelătoriilor către autorități, educația continuă a utilizatorilor și conștientizarea riscurilor asociate cu activitatea online sunt strategii esențiale pentru a reduce impactul acestor crime moderne. Doar printr-un efort concertat și informare pot fi limitate efectele negative ale înșelătoriilor online.