Miron Cozma şi Adrian Sârbu, citaţi la Parchet în dosarul Mineriadei din 1990
Mineriada din 1990: Dosar rejudecat după zeci de ani
Într-un context plin de controverse și umbre vechi, dosarul Mineriadei din iunie 1990 revine în prim-plan. Miron Cozma, lider al minerilor în acele vremuri sumbre, și Adrian Sârbu, fost șef de cabinet al premierului Petre Roman la acel moment, sunt chemați de procurori. Amândoi se confruntă cu acuzații extrem de grave: infracțiuni contra umanității. Alături de ei, fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman sunt, din nou, sub acuzare.
Fenomenul Piața Universității – Un simbol sfărâmat
Începând cu aprilie 1990, Piața Universității din București devenise scena unei revolte împotriva fostului regim comunist. Mii de români au ieșit în stradă, cerând transparentizarea politică, desprinderea definitivă de comunism și apărarea valorilor democratice. Protestatarii au sperat, însă sistemul i-a lovit fără milă. Represiunea care a culminat la mijlocul lui iunie a fost de o violență rar întâlnită. 4 oameni uciși, 2 violați, peste 1.300 vătămați fizic sau psihic și peste 1.200 arestați ilegal reprezintă doar vârful unui iceberg infam.
Un grup criminal de tip sistemic
Anchetatorii arată cu degetul spre o structură politică și administrativă coordonată în acea perioadă. Deciziile luate la cel mai înalt nivel politic au orchestrat un atac concertat și sistematic. Minerii aduși în Capitală, printre care și mii de muncitori de la diverse întreprinderi, au devenit, de fapt, o „armă adițională” a autorităților. Sub pretexte false, aceste forțe s-au transformat în agresori direcți ai populației civile.
13 iunie 1990 – Ziua represiunii
Peste două sute de oameni au fost ridicați în zorii acelei dimineți și duși în unități militare pentru „interogatorii sumare”. Un atac masiv asupra protestatarilor, condus în mod coordonat, a dus la incendierea unor instituții emblematice ale statului, incendieri folosite apoi drept justificare pentru represalii încă și mai dure. Minerii, alături de forțele de ordine, au devastat sedii de partide, publicații independente și școli.
O rușine națională: represiunea continuată
Autoritățile și-au desăvârșit „operațiunea” în zilele de 14 și 15 iunie, iar implicarea minerilor a crescut. Transformându-se într-o forță paralelă de securitate, aceștia au brutalizat protestatarii, au ocupat Piața Universității și au curățat zona de vocile care cereau schimbare. Modul în care minerii au fost manipulați de către stat rămâne un simbol al corupției și predispoziției la violență politică din istoria recentă.
Ancheta dosarului – o farsă judiciară?
După o primă trimitere în instanță în 2017, dosarul a fost restituit în 2020 pentru refacerea probelor. Acuză după acuză, ani pierduți în vitralii judiciare sterile. Ion Iliescu, Petre Roman și alți foști lideri sunt, încă o dată, sub lupa justiției, dar parcă niciodată mai departe de un verdict final. Într-o țară unde memoriile morților se estompează, iar crimele se „refac” la infinit, unde este dreptatea?
O istorie care doare
Mineriada rămâne o pată întunecată în istoria României post-decembriste. Doliu pentru victime, rușine colectivă pentru o națiune care abia își găsise libertatea. Este uimitor cum, decenii mai târziu, vinovații stau încă departe de pedepse. Fenomenul Mineriadei nu ar trebui să fie o poveste uitată, ci un avertisment împotriva unor regimuri abuzive. România nu merită liniștea falsă a uitării.
