Percheziții în București și Ilfov după violențele din martie. Trei suspecți audiați
Descinderi masive în București și Ilfov: ce se întâmplă după violențele din martie
Din nou, forțele de ordine încearcă să descurce firul degradant al evenimentelor din martie, când un protest spontan a degenerat într-un coșmar de violență în fața Biroului Electoral Central. Polițiștii bucureșteni, sub îndrumarea Parchetului, au descins cu patru mandate de percheziție domiciliară în speranța de a strânge dovezile necesare împotriva suspecților implicați.
Într-un tablou tot mai tipic al haosului urban, trei suspecți au fost imediat ridicați în urma acestor percheziții. Cu specificația că mai devreme, pe 25 martie, alte 13 descinderi fuseseră efectuate, filmul acestor acțiuni pare să nu aibă sfârșit. Să fie acesta un efort serios sau o altă piesă din eterna comedie a „măsurilor necesare”?
Poliția confirmă atrocitățile: incendii, distrugeri și ultraj
Raportul din acea fatidică seară de 9 martie scoate la lumină un scenariu de coșmar. Susținătorii respinși ai candidatului independent Călin Georgescu, adunați ca un nor furios deasupra sediului BEC, au declanșat o campanie de haos urbane. Desigur, de ce nu? Oportunitatea perfectă pentru acești „cetățeni supărați” să facă praf nu doar autoritatea forțelor de ordine, ci și pe cele câteva societăți aflate „între ciocan și nicovală”.
Acești revoltați au aruncat în forțele de ordine cu bucăți de caldarâm, ouă și alte obiecte contondente. Așa se face „politica” străzii, nu-i așa? Să nu uităm și mașinile incendiate. Oare, distrugerea le-a redat cumva speranța în democrație?
Spectacolul „prezumției de nevinovăție”
Ca întotdeauna, toate aceste operațiuni sunt umbrite de mantra sfântă a „prezumției de nevinovăție”. Poliția Capitalei subliniază că toate perchezițiile sunt derulate strict în cadrul reglementărilor Codului de Procedură Penală. Principiile sunt frumoase pe hârtie, poate chiar imaculate, dar cât devin ele relevante când avem incendii pe străzi?
Iar dacă vă întrebați cât de departe a ajuns acest deranj, răspunsul este cât se poate de previzibil: rănirea jandarmilor, utilizarea obiectelor incendiare și atacuri directe asupra vehiculelor mass-media. Regimentul suspect de artiști ai galeriei, fani înfocați ai violențelor, a contribuit din plin la acest „exercițiu de democrație”.
Eșec electoral și furie colectivă
Totul a pornit de la o simplă decizie electorală: respingerea candidaturii lui Călin Georgescu. O respingere care a reușit să instige masele și să transforme centrul istoric al Capitalei într-un muzeu grotesc al devastării. Câteva sute de oameni au răbufnit ca o explozie necontrolată, făcând din jandarmi, caldarâm și alte lucruri nevinovate victime inocente.
Din păcate, disperarea și furia alegătorilor respinși au arătat doar cât de fragilă este țesătura noastră civică. Cât costă cu adevărat dreptul la protest și cât valorează ordinea publică pe străzile noastre?
