STUDENȚII LA MEDICINĂ, REVOLTAȚI DE PROPUNEREA LUI BOLOJAN

Studenții la Medicină și-au exprimat profundul discontent față de recentele comentarii ale premierului Ilie Bolojan, care a sugerat că absolvenții facultății ar trebui să-și îndeplinească o obligație de a munci câțiva ani în România imediat după finalizarea studiilor. Această măsură a fost percepută de tineri ca fiind o formă de discriminare, având în vedere condițiile de muncă precare existente în spitalele din țară.

Tinerii medici au subliniat că, deși sunt dornici să contribuie la sistemul de sănătate românesc, ei consideră că este esențial să aibă parte de condiții de lucru adecvate și de resurse necesare pentru a-și desfășura activitatea. De asemenea, conștientizând deficitul de cadre medicale, ei consideră că impunerea unei obligații de muncă nu este o soluție eficientă în acest context.

„Studii făcute la bugetat, rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara asta. Cel puțin câțiva ani, 2-3-4 ani trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat Bolojan, declarație care a stârnit aplauze în rândul parlamentarilor, dar indignare în rândul studenților.

O studentă a comentat: „Nu cred că există cineva care își dorește să plece doar ca să plece. Lumea pleacă în căutare de condiții mai bune.” Această idee a fost susținută și de colegii săi, ei punând accent pe faptul că lipsa medicamentelor și a echipamentelor necesare în spitale complică și mai mult situația.

Un alt subiect important ridicat de studenți este reprezentat de numărul insuficient de posturi disponibile în domeniul medical, aspect pe care propunerea lui Bolojan pare să-l ignore complet. O altă studentă a adăugat: „Nu mi se pare neapărat corect, având în vedere totuși condițiile din sistemul medical românesc.”

Alții au remarcat faptul că experiența internațională ar putea să contribuie semnificativ la dezvoltarea lor profesională, iar întoarcerea în țară cu cunoștințele acumulate ar putea fi benefică pentru sistemul de sănătate românesc.

În această lumină, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a subliniat incompatibilitatea propunerii cu legislația europeană, subliniind că o astfel de măsură ar putea determina și mai mulți tineri să opteze pentru studii și cariere în străinătate.

Pe de altă parte, consiliera premierului a evidențiat problema lipsei medicilor specialiști în spitalele din România, argumentând că trebuie să se țină cont de realitățile pieței muncii și de parcursul educațional al tinerilor. Deși Bolojan a afirmat că din 7.000 de absolvenți, numai 1.000 lucrează în sectorul public, experții în educație afirmă că majoritatea tinerilor aleg să rămână în țară pentru a profesa.

Reacțiile medicilor rezidenți au fost clare și concise, subliniind importanța liberei circulații a forței de muncă, un drept fundamental care nu ar trebui să fie supus politicii sau interpretării.”