ÎCCJ solicită CCR să informeze Curtea de Justiție a UE în legătură cu reforma pensiilor magistraților: „Ar putea duce la un tratament discriminatoriu”
ÎCCJ cere CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE privind reforma pensiilor magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat marți, 10 februarie 2026, inițiativa de a solicita Curții Constituționale a României să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu reforma sistemului de pensii al magistraților. Această solicitare vine în contextul îngrijorărilor că măsurile naționale pot provoca un tratament discriminatoriu și nu respectă exigențele stabilite de legislația Uniunii Europene.
Într-un comunicat oficial, ÎCCJ subliniază că prin această acțiune se urmărește o verificare detaliată a compatibilității reformei cu dreptul Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE. ÎCCJ a formulat cererea pe baza articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), accentuând necesitatea evaluării măsurilor naționale prin prisma principiilor fundamentale precum proporționalitatea, egalitatea și protecția încrederii legitime.
Conform analizei prezentate, abaterea de la aceste principii poate conduce la discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Mai mult, măsurile conteste nu sunt suficient fundamentate, ceea ce împiedică realizarea unui test de proporționalitate, esențial în evaluarea legalității acestei reforme. De asemenea, este semnalată riscul de destabilizare a siguranței financiare a judecătorilor și perpetuarea instabilității legislative fapt ce poate afecta independența justiției, un principiu esențial al statului de drept.
Expertiza juridică avansată subliniază că ÎCCJ își asumă astfel un rol proactiv în apărarea independenței sistemului judiciar, valorificând toate căile legale disponibile în cadrul constituțional și al dreptului Uniunii Europene pentru a asigura un sistem judiciar echitabil și non-discriminatoriu.
Acest demers nu îi vizează doar pe magistrați, ci este o reacție amplă la posibilele efecte adverse ale reformelor legislative care, dacă nu sunt corect implementate și fundamentate, pot pune în pericol nu doar drepturile individuale ale judecătorilor, ci și integritatea întregului sistem de justiție din România.
