Dragoș Pîslaru, despre amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților: 231 de milioane de euro din PNRR sunt considerați pierduți

Data actualizării: 05.02.2026 10:27

BUCUREȘTI – CONFERINȚA – IMPLEMENTARE PNRR – 20 MAR 2024

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat în cadrul unei emisiuni la Digi24 că România riscă să piardă suma de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), datorită neîndeplinirii jalonului referitor la pensiile magistraților. Comisia Europeană a considerat că acest jalon, marcat cu numărul 215, nu a fost respectat, ceea ce determină pierderi semnificative pentru țară.

Contextul pierderii financiare

Ministrul a explicat că banii pierduți vor trebui acoperiți din bugetul național. Pîslaru a reamintit că, în cadrul întâlnirii de vineri, Comisia Europeană a subliniat clar lipsa progreselor în legislația referitoare la pensiile speciale ale magistraților. „Există un acord cu Comisia Europeană, dar anumite afirmații despre nevoia reformei au fost complet false,” a spus el. „Consecințele sunt acum evidente, iar aceste evenimente la CCR și de conducerea CSM sunt situate în aceste contexte.”

România a stat departe de a soluționa aceste probleme și, în ciuda acestui lucru, pierderea sumelor din PNRR este o problemă majoră pentru bugetul de investiții. Dragoș Pîslaru a subliniat că, după 28 noiembrie, fără promulgarea legii, vulnerabilizăm întreaga direcție economică a țării, având în vedere că suma pierdută reprezintă o parte esențială din investițiile planificate în școli, spitale și infrastructură. Aceste investiții sunt critice pentru modernizarea țării.

Consecințele pierderii celor 231 de milioane de euro

Ministrul a insistat asupra necesității reformei în ceea ce privește pensiile speciale ca fiind fundamentală pentru a demonstra că nu se fac distincții între cetățeni. România ramâne în continuare în discuții cu privire la adoptarea legii și, în eventualitatea că CCR va respinge sesizarea privind neconstituționalitatea, Pîslaru a avertizat că nu mai este timp de întrebări și ipoteze. Eforturile trebuie să fie concentrate pe soluționarea și comunicarea acestor măsuri către Comisia Europeană.

Pîslaru a mai adăugat că, în cazul în care banii pierduți nu sunt recuperați, România va trebui să găsească finanțare suplimentară din bugetul național pentru a nu afecta planurile de investiții, care sunt dincolo de termenele stabilite.” Aceasta ar putea aduce penalizări financiare, afectând astfel calitatea viitoarelor investiții.

Cronologia cererilor de plată din PNRR

Până acum, România a trimis mai multe cereri de plată către Comisia Europeană pentru PNRR. Prima cerere, în valoare de 3 miliarde de euro, a fost trimisă în mai 2022, urmată de alte cereri în care au fost condiționate îndeplinirea de jalone specifice. Deși a treia cerere a fost parțial aprobată, jalonul 215 privind pensiile magistraților a rămas o problemă nerezolvată.

Pe scurt, situația legată de pensiile magistraților are implicații serioase nu doar asupra bugetului național, ci și asupra percepției internaționale a României în contextul reformelor necesare pentru a beneficia de fonduri europene. Rămâne de văzut care vor fi pașii următori și cum va reacționa Guvernul pentru a nu compromite dezvoltarea ratificată prin PNRR.