Statul Român a apelat dosarul sechestrului familiei Iohannis.
Statul Român a contestat decizia Tribunalului în cazul Iohannis
Pe data de 16 decembrie 2025, Statul Român a decis să facă apel în cadrul litigiului ce vizează sechestrul impus asupra bunurilor fostului președinte Klaus Iohannis. Aceasta acțiune a fost demarată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov și dosarul va fi înaintat Curții de Apel Alba pentru a se lua o decizie ulterior.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Sibiu, Cornelia Prundaru, a confirmat înregistrarea apelului, care contestă o încheiere pronunțată pe 20 noiembrie 2025, în care Tribunalul a respins anterior cererea de sechestru asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis.
Despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului din Sibiu
Statul Român a solicitat despăgubiri din partea lui Klaus Iohannis pentru folosința nejustificată a unei jumătăți dintr-un imobil situat în centrul Sibiului. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), statul este coproprietar al acestui imobil și cere compensații pentru perioada în care acesta a fost folosit fără a beneficia de partea sa de drepturi.
Acțiunea face parte dintr-un demers mai amplu al ANAF, care urmărește recunoașterea dreptului de proprietate al Statului și recuperarea despăgubirilor. Deoarece familia Iohannis nu a plătit voluntar sumele pretinse, statul a ales să solicite instanței impunerea sechestrului pe bunurile acestora, măsură menită să asigure recuperarea acestora.
Istoricul litigiului
În septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul înaintat de Rodica Baștea, fosta proprietară a imobilului din Sibiu, ce viza dreptul de proprietate al casei cumpărate de familia Iohannis. Această dispută a început în mai 2014, când Tribunalul Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare dintre familia Baștea și Klaus Iohannis, procesoarele evidente săpându-se în multiple cicluri legale.
Consecințele legale și financiare
Acest caz evidențiază nu doar o bătălie juridică între stat și un fost președinte, ci ridică și întrebări esențiale despre modul în care bunurile publice sunt gestionate și protejate în România. Măsurile luate de ANAF capătă astfel o relevanță aparte în discuția despre transparența și corectitudinea în activitatea funcționarilor publici.
În timp ce apelul Statului Român se îndreaptă către Curtea de Apel Alba, rămâne de văzut cum va evolua acest complex caz și cum va influența precedentul legal în relația între instituțiile statului și fostele persoane de conducere.
