FENOMENUL STUDENȚILOR CARE PICĂ PRIMUL AN DE MEDICINĂ ÎN FRANȚA ȘI ÎȘI CONTINUĂ STUDIILE ÎN ROMÂNIA

În ultimii ani, un număr tot mai mare de studenți francezi, care nu reușesc să treacă de selecția stringentă a primului an de medicină în Franța, aleg să își continue studiile în România. Această alegere devine una din ce în ce mai atrăgătoare, având în vedere că, în România, multe dintre condițiile de studiu sunt predominate de cursuri în limba franceză, facilitând astfel integrarea studenților din Hexagon.

Un exemplu elocvent este povestea lui Héloïse, care, după doi ani de eforturi pentru a obține un loc de studiu în medicină în Franța, a decis să aplice pentru a studia în România. Aceasta aventură, care a început cu o aleasă decizie curajoasă, a adus-o la Universitatea din Cluj, unde se simte confortabil și are parte de o prevalentă a limbii franceze în interacțiuni, lucru ce îi asigură o adaptare rapidă în comunitate.

Statisticile indică faptul că aproximativ 1.600 de studenți francezi decid anual să facă pasul spre România, iar estimările Curții de Conturi din Franța sugerează o posibilitate ca numărul acestora să crească între 2.300 și 5.000 pe an. Această realitate este cu atât mai paradoxală având în vedere deficitul crescând de medici cu care se confruntă Franța în prezent.

Fostul ministru al Sănătății din Franța, Yannick Neuder, a propus introducerea unor măsuri menite să faciliteze integrarea studenților care au studiat în străinătate în sistemul universitar francez. Totuși, acest proces este marcat de lipsa de claritate și de proceduri bine definite. O nouă legislație în vigoare din 27 iunie 2025 permite studenților francezi să se reînscrie la o facultate de medicină din țara natală, dar detaliile implementării acestui proces încă nu sunt stabilite.

Pe de altă parte, deși Héloïse aspiră să se întoarcă în Franța pentru a-și continua pregătirea în medicină, se confruntă cu multe incertitudini. Odată ce a avansat în anul trei de studiu în România, a descoperit că colegii săi din anii superioare reușesc tot mai frecvent să se integreze în sistemul educațional francez, ceea ce îi provoacă îndoieli în legătură cu alegerea sa. Cu toate acestea, cu perseverență, a reușit să fie acceptată în sistemul francez, reluând anul patru de studii.

Costoase sunt de asemenea studiile în România, un aspect ce trebuie luat în considerare. De exemplu, un alt student, Hortense, a menționat că a plătit suma de 7.500 de euro pe an pentru studiile sale. Această opțiune financiară face ca România să fie o alternativă viabilă pentru mulți tineri care aspiră la o carieră medicală, având în vedere competiția extrem de acerbă din Franța.

În concluzie, viitorul acestui fenomen rămâne incert, dar este evident că opțiunile pentru studenții francezi care doresc să studieze medicina devin din ce în ce mai variate și adaptabile la nevoile unei generații care caută soluții inovatoare în educație.