Percheziții la Departamentul pentru Situații de Urgență

Pe 27 martie 2026, procurorii militari au efectuat percheziții la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), în cadrul unei anchete axate pe suspiciuni de muncă fictivă care vizează mai mulți medici. Conform informațiilor furnizate de Digi24, DSU a confirmat oficial aceste percheziții și a menționat că au fost ridicate documente, precum și telefoanele mobile aparținând angajaților, inclusiv telefonul șefului DSU, Raed Arafat.

Acuzații de muncă fictivă

Ancheta se concentrează asupra unor suspiciuni că medici de la Spitalul Floreasca și alte unități sanitare din București și din țară ar fi fost pontați ilegal, încasând salarii fără a se prezenta la locul de muncă. Aceasta practică ar aduce grave daune credibilității instituțiilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență.

Reacția DSU

În urma perchezițiilor, Raed Arafat a refuzat să comenteze detalii specifice ale anchetei. Totuși, el a subliniat că DSU va emite un comunicat oficial cu privire la evoluția situației. DSU a comunicat că, până în prezent, nicio persoană nu a fost declarată suspect sau inculpat în acest dosar, iar instituția își exprimă disponibilitatea de a coopera cu autoritățile competente pentru a clarifica toate aspectele anchetei.

Transparența și legalitatea în activitățile DSU

Departamentul pentru Situații de Urgență a reafirmat angajamentul său față de respectarea legalității și transparență în desfășurarea activităților specifice, declarându-se deschis la cooperare în procesul de investigare a acestor acuzații. Organizația a subliniat importanța clarificării rapidă a situației, punând la dispoziția anchetatorilor toate informațiile și documentele necesare.

Implicarea instituțiilor de sănătate

Contextul în care au avut loc aceste percheziții ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate resursele umane în sistemul medical românesc, în special în timpul crizelor de sănătate publică. Există îngrijorări că, în cazul în care acuzațiile se dovedesc a fi adevărate, acestea ar putea afecta grav încrederea publicului în sistemul de urgență.