Daniel David: Am salvat 1 miliard de euro pierderi
RECTIFICAREA BUGETARĂ: O MIREASMĂ DE PROMISIUNI ÎN EDUCAȚIA ROMÂNEASCĂ?
Educația românească se află pe un câmp minat, unde promisiunile se perindă mai repede decât realizările. Recent, Daniel David, ministrul Educației, a întors puțin roata, anunțând că a „salvat” 1 miliard de euro din fondurile PNRR. O mișcare care, la prima vedere, pare un miracol, dar care ridică numeroase întrebări despre eficiența reală a acestui pas și despre viitorul educațional al țării.
UN PAȘAPORT VERS SPRE INCOMPLETENȚĂ
Rectificarea bugetară vine pe un fundal sumbru, cu deadline-ul năucitor al anului 2026, când toate aceste proiecte ar trebui să fie finalizate. Dar s-ar putea să ne întrebăm, cât de multe din acestea vor rămâne doar pe hârtie? David recunoaște că analiza inițială a subliniat riscurile de nefinalizare a multor proiecte esențiale, dar, oare, a fost oare nevoie de un burete pentru a șterge erorile dintr-o administrație care ar trebui să fie mai responsabilă?
PROIECTE AMBIȚIOASE SAU FANTASMAGORII?
În teorie, banii salvatori vor permite dotarea a peste 5.800 de școli și echiparea a 1.400 de laboratoare inteligente. Însă povestea nu se încheie aici: 60 de universități vor fi digitalizate, iar 100.000 de profesori vor primi certificări în pedagogie digitală. Sună bine? Cert este că, de fiecare dată când se apropie un astfel de anunț, optimismul este urmat, inevitabil, de dezamăgiri colosale.
UN DEMERS SOCIAL AMBIȚIOS, DAR NEIMPLEMENTAT?
Printre aceste proiecte strălucitoare se află și inițiativele destinate combaterii abandonului școlar, precum sprijinirea a 2.300 de școli și înființarea a 8 campusuri duale. Totuși, oare nu vedem un tipar? Proiecte mărețe, dar fără o bază solidă. Prima rețea de școli verzi, ce ar trebui să fie o dovadă a responsabilității față de mediu, este, de fapt, un alt exemplu de ambiție înfloritoare care poate să se transforme într-o dezamăgire colosală.
PROVOCAREA RĂSPUNDERII
Monitorizarea anunțată de Ministerul Educației este, de asemenea, doar o iluzie. Tropăind pe frica de a pierde fonduri europene atât de esențiale, Daniel David promite o responsabilitate absolut necesară, dar oare nu s-a împotmolit de prea multe ori în această retorică? Actuala realitate arată că, cu fonduri limitate, este ca și cum ai încerca să împarți o plăcintă în zeci de felii egale, fără să te gândești la cei care rămân pe dinafară.
CONSECINȚELE ACȚIUNILOR
Rectificarea bugetară a lui Daniel David este lăudată ca o oportunitate, dar șirul provocărilor rămâne alarmant de lung. Rămâne de văzut cât de multe dintre aceste promisiuni se vor transforma din pitici în gigante pentru comunitățile educaționale din România. Un lucru este cert: ora de școală a început, iar generația de mâine are nevoie de mai mult decât vorbe goale.
