Bugetul pe 2026 amânat pentru februarie, explică Barna

Guvernul României se confruntă cu o situație critică, un nou blocaj în procesul de adoptare a bugetului național pentru anul 2026. Conform Legii finanțelor publice, termenul limită pentru prezentarea acestuia era fixat pentru 15 noiembrie, dar votul a fost programat abia după 30 ianuarie, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței și transparenței procesului decizional din cadrul executivului. În această privință, vicepremierul Tánczos Barna a subliniat că vacanța parlamentară, împreună cu nevoia stringentă de a finaliza reformele administrative, atât la nivel central, cât și local, au condus la această amânare critică.

Barna, care a avut anterior responsabilitatea ca ministru de Finanțe, a explicat că este esențial să se convoace Parlamentul pentru a discuta despre măsurile de reformă necesare, inclusiv aspectele legate de pachetele administrative și relansarea economică. Această proiectare de rămânere în întârziere ridică nu doar probleme în planificarea bugetară, ci și îngrijorări fundamentale în privința atingerii obiectivelor asumate față de Comisia Europeană.

Blocajul reformelor administrative

Situația devine și mai complicată în contextul unei coaliții de guvernare diversificate, ce include PSD, PNL, USR și UDMR. O ședință importantă a fost programată pentru 17 decembrie, care ar putea să deblocheze discuțiile legate de buget, în special având în vedere consensul din 14 noiembrie, care prevedea o reducere cu 10% a personalului din administrația locală. Deși s-au stabilit măsuri, discuțiile au stagnat brusc, iar premierul Ilie Bolojan a avut o reacție fermă: lipsa adoptării reformelor până la mijlocul lunii decembrie ar putea compromite ținta de deficit, care este fixată la un maximum de 6,5% din PIB pentru anul viitor.

În acest context, deficitul estimat pentru 2025 rămâne sub 8,5%, iar măsurile implementate, cum ar fi creșterea TVA-ului și înghețarea pensiilor și salariilor bugetare, sunt văzute ca soluții temporare pentru a acoperi lacunele financiare. Sorin Grindeanu, un reprezentant PSD, a confirmat acordul privind reforma în administrația locală, dar s-a opus vehement tăierilor de salarii în ministere. Totodată, în cadrul aceleași ședințe, se va lua o decizie crucială referitoare la salariul minim pe anul 2026.

Cererea pentru tranșa din PNRR

Pe lângă amânarea bugetului, Guvernul se pregătește să facă cererea pentru a patra tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,5 miliarde de euro, care se preconizează a fi depusă pe 19 decembrie. Această cerere este vitală, dar, din păcate, reformele necesare, cum ar fi pensionarea magistraților, rămân parțial incompletate, ceea ce ar putea compromite accesul la asemenea fonduri esențiale.

Noul PNRR renegociat a suferit modificări semnificative, renunțând la suma impresionantă de 7 miliarde de euro din planul inițial, lăsându-l cu sub 370 de obiective. De cealaltă parte, s-a deschis posibilitatea de a accesa încă 11 miliarde de euro până în august 2026, bani care sunt destinați unor proiecte de infrastructură vitale, precum Autostrada A7 Ploiești-Pașcani.

Proiecțiile economice

Comisia Europeană a realizat proiecții pentru viitor, estimând o creștere a PIB-ului de 1,1% în 2026, în contrast cu 0,7% în 2025, și un deficit bugetar de 6,2%, datorită măsurilor de consolidare fiscală. Aceste estimări subliniază cât de urgentă este adoptarea rapidă a reformelor și a bugetului pentru a asigura stabilitatea economică a țării, într-o vreme în care provocările economice sunt din ce în ce mai evidente.

Sursa: reflect24.ro/economie/bugetul-pe-2026-amanat-pentru-februarie-explica-barna/?v=1765977476