Câți bugetari vor fi concediați în 2026?
Pe 11 noiembrie 2025, liderii Coaliției de guvernare, formată din Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), au ajuns la un acord de importanță crucială în legătură cu reformele din administrația publică locală și centrală. Această hotărâre este influențată de presiunea economică crescută, având la bază necesitatea stringentă de a reduce cheltuielile, întrucât se estimează o economie de 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a făcut public faptul că planul convenit preconizează o reducere a cheltuielilor de personal cu 10% în anul 2026 față de anul precedent.
Reducerea posturilor din administrație
Conform surselor informațiilor provenite de la Antena 3 CNN, se anticipatează că aproximativ 10% din posturile ocupate în administrația locală vor fi supuse eliminării. Această decizie va conduce la o reducere semnificativă, cu până la 30% din posturile existente, incluzând atât posturile vacant, cât și cele ocupate, având ca limită 20% din acestea din urmă. Estimările sugerează o concediere a în jur de 13.000 de bugetari, deși cifra finală ar putea suferi modificări în funcție de alegerile făcute de primari și de președinții consiliilor județene în ceea ce privește măsurile de reducere a cheltuielilor salariale.
Excepții și flexibilitate în aplicarea măsurilor
Este esențial de subliniat faptul că măsura de reducere a personalului nu se va aplica angajaților din sectorul sănătății, învățământului preuniversitar sau creșelor. Cseke Attila a precizat că nu toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) vor fi constrânse să își reducă posturile ocupate, având în vedere că unele dintre acestea nu dispun de organigrame complet funcționale. Aceasta conferă primarilor libertatea de a decide dacă optează pentru concedierea angajaților sau, mai degrabă, pentru o micșorare a cheltuielilor salariale.
O măsură tranzitorie până în 2027
Coaliția a propus o variantă tranzitorie, permițând primarilor să efectueze ajustări ale cheltuielilor cu personalul până la o conformitate cu grila salarială, aceasta fiind aplicabilă până la 1 ianuarie 2027. Astfel, fiecare instituție ar putea să își regleze media salarială, lăsând la latitudinea autorităților locale decizia de a renunța la angajați sau de a reduce salariile actuale.
Contextul economic și politic
Decizia de a reduce cheltuielile de personal vine exact într-un context economic dificil pentru România, care se confruntă cu provocări majore. Cseke Attila a menționat că există o marjă de manevră în ceea ce privește angajații care beneficiază de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, aspect ce va influența deciziile autorităților locale. Această reformă face parte dintr-un pachet mai vast de măsuri de revigorare economică propus de PSD, care va fi pus în aplicare printr-un grup de lucru dedicat.
Concluzie
În concluzie, acordul Coaliției de guvernare pentru reducerea cheltuielilor de personal în administrația publică centrală și locală indică o strategie de austeritate care răspunde provocărilor economice cu care se confruntă țara. Aceste măsuri vor avea un impact considerabil asupra bugetarilor și vor solicita o gestionare atentă din partea autorităților locale, în scopul minimizării efectelor negative asupra serviciilor publice.
Sursa: www.antena3.ro/politica/cati-bugetari-vor-fi-dati-afara-coalitia-a-ajuns-la-un-acord-cseke-attila-cheltuielile-de-personal-vor-fi-cu-10-mai-mici-in-2026-766389.html
Sursa: reflect24.ro/economie/cati-bugetari-vor-fi-concediati-in-2026-3/?v=1762937891
